duminică, 3 februarie 2013

Multimiliardarul Bill Gates dezvăluie cum putem rezolva cele mai mari probleme ale omenirii



Bill Gates este celebru în lumea întreagă datorită succesului companiei Microsoft, însă astăzi îşi dedică timpul în totalitate organizaţiei caritabile „Bill and Melinda Gates Foundation”, pe care a fondat-o alături de soţia sa. El a cheltuit mai bine de 30 de miliarde de dolari până acum pentru a spori calitatea vieţii umane la nivel mondial, alte câteva miliarde de dolari urmând să fie utilizate în cadrul proiectelor aflate în desfăşurare.

În fiecare an, fondatorul Microsoft publică o scrisoare în care detaliază activitatea fundaţiei şi proiectele viitoare ale acesteia. În cursul acestei săptămâni, Bill Gates a publicat scrisoarea din 2013, aceasta fiind prefaţată de un eseu publicat în Wall Street Journal intitulat "My Plan to Fix The World's Biggest Problems". Iată soluţiile propuse de multimiliardarul american:
„Putem învăţa foarte multe despre cum să îmbunătăţim lumea în secolul al XXI-lea de la un simbol al epocii industriale: motorul cu aburi.
Pentru a valorifica puterea aburilor a fost nevoie de numeroase inovaţii, aşa cum relatează William Rosen în cartea «The Most Powerful Idea in the World». Printre cele mai importante s-a numărat o metodă de măsurare a energiei generate de motoare şi un micrometru supranumit «Lord Chancellor» care putea măsura distanţe foarte mici.
Cu aceste instrumente de măsurat, inventatorii au putut observa dacă modificările minore duceau la îmbunătăţiri – cum ar fi mai multă putere sau un consum mai mic de cărbuni – care permiteau conceperea unor motoare mai bune. Lecţia oferită de istorie este aceasta: fără feedback-ul oferit de măsurătorile constante, invenţiile sunt rare şi neregulate. Dacă acesta există, însă, invenţiile devin fireşti.
În ultimul an am înţeles rolul important pe care îl joacă măsurarea în îmbunătăţirea condiţiei umane. Putem obţine un progres incredibil dacă stabilim un obiectiv clar şi descoperim o metodă care ne va aduce mai aproape de acest obiectiv, într-un ciclu similar celui descris de Rosen în cartea sa.
Măsurarea poate părea o activitate banală, dar este uimitor cât de des este ignorată şi cât de greu este de realizat în mod corect. De-a lungul timpului, ajutorul financiar oferit ţărilor în curs de dezvoltare a fost măsurat în funcţie de totalul banilor investiţi (iar în timpul Războiului Rece criteriul era dacă acea ţară rămânea aliată cu SUA), dar nu era relevant cât de eficient era acest ajutor în a îmbunătăţi viaţa oamenilor. Chiar şi în ţara noastră, deşi în lume există numeroase inovaţii care permit evaluarea eficienţei profesorilor, peste 90% din educatorii din SUA nu obţin niciun fel de feedback care să le permită să devină mai buni.
O inovaţie, fie că este vorba de un vaccin nou sau de o sămânţă îmbunătăţită, nu poate avea impact decât dacă ajunge la oamenii care pot beneficia de pe urma ei. Avem nevoie de inovaţii în domeniul măsurătorii pentru a găsi metode noi şi eficiente de a livra aceste instrumente şi servicii către clinicile, fermele de familie şi clasele de elevi care au nevoie de ele.
În ultimul an am identificat multe exemple care demonstrează că măsurarea poate schimba situaţii – de la şcoli din Colorado până la o clinică din zonele rurale ale Etiopiei. Fundanţia noastră susţine aceste eforturi, dar este nevoie de mai mult din partea noastră şi a altora. Pe măsură ce bugetele fundaţiilor şi guvernelor din întreaga lume se micşorează, trebuie să aplicăm lecţia învăţată din istoria motorului cu aburi şi să o adaptăm pentru a rezolva cele mai mari probleme ale umanităţii.
Una dintre cele mai mari reuşite în ceea ce priveşte folosirea măsurării pentru a provoca schimbări la nivel global este acordul semnat în anul 2000 de Naţiunile Unite. „Millennium Development Goals”,  acord susţinut de 189 de ţări, stabilea 2015 ca termen limită pentru atingerea unor îmbunătăţiri specifice, măsurate, în mai multe domenii, precum sănătatea, educaţia şi venitul de bază.
Multă lume a presupus că pactul va fi semnat şi apoi uitat, la fel ca multe alte anunţuri făcute de ONU şi de guvernele lumii. În deceniile precedente fuseseră făcute numeroase declaraţii în care se anunţau intenţiile de a aborda probleme precum foametea sau nerespectarea drepturilor oamenilor, dar acestea nu aveau un plan de parcurs care să permită măsurarea progresului. În schimb, ţelurile MDG erau susţinute de un număr mare de ţări, erau clare şi concrete şi se concentrau asupra celor mai importante dintre priorităţi.
Atunci când Etiopia a decis să participe la acordul MDG în anul 2000, ţara a decis să stabilească repere obiective în misiunea de a oferi tuturor cetăţenilor acces la servicii de sănătate. Ţelul concret de reducere a mortalităţii infantile cu două treimi a creat o ţintă clară ce permitea evaluarea succesului sau a eşecului. Ambiţia Etiopiei a dus la atragerea unor fonduri considerabile din partea donatorilor pentru a îmbunătăţi serviciile medicale de bază ale ţării.
Cu ajutorul statului indian Kerala, care realizase o reţea de centre medicale, Etiopia a lansat propriul program în 2004, iar astăzi are peste 15.000 de centre medicale cu 34.000 de angajaţi (acesta este unul dintre cele mai mari avantaje ale măsurătorii - oferă liderilor politici posibilitatea de a face comparaţii între ţări, pentru a învăţa ulterior de la cele mai bune).
În luna martie a anului trecut am vizitat Centrul Medical Germana Gale din regiunea Dalocha din Etiopia, unde am văzut lipite pe pereţi grafice cu imunizări, cazuri de malarie şi alte date. Aceste informaţii sunt introduse într-un sistem (parţial computerizat, parţial pe hârtie) care permite oficialilor guvernamentali să vadă unde funcţionează sistemul şi să ia decizii acolo unde nu funcţionează. În anii trecuţi, datele înregistrate de clinicile rurale au permis guvernului să reacţioneze mai repede la epidemii de malarie şi de pojar. Mai important, înainte de acest efort guvernul nu avea date referitoare la naşterea sau decesul copiilor în Etiopia rurală, însă acum urmăreşte aceste date cu mare atenţie.
Lucrătorii din domeniul medical oferă majoritatea serviciilor în cadrul acestor centre, deşi vizitează adesea acasă femeile însărcinate şi oamenii bolnavi. Lucrătorii se asigură că fiecare casă are plasă pentru pat care să permită familiei să se protejeze de malarie, toaletă, instrucţiuni de prim ajutor şi acces la alte practici elementare de sănătate. Toate aceste intervenţii sunt foarte simple, dar efectul înregistrat asupra vieţii oamenilor din această ţară a fost unul dramatic.
Vă ofer exemplul unei tinere mame din Dalocha. Sebsebila Nassir s-a născut în 1990, când 20% dintre copiii din Etiopia mureau până la vârsta de 5 ani. Doi din cei şase fraţi ai Sebsebilei au murit de tineri. După ce a fost deschis un centru medical în Dalocha, viaţa ei a început să se schimbe. Anul trecut, când Sebsebila a rămas însărcinată, a avut parte de controale regulate. Pe 28 noiembrie, Sebsebila a mers la un centru medical unde moaşa a stat lângă patul ei de-a lungul celor şapte ore de travaliu. Imediat după naştere, un lucrător medical a vaccinat bebeluşul împotriva poliomielitei şi tuberculozei.
Conform obiceiurilor etiopiene, părinţii aşteaptă câteva săptămâni înainte să-i dea un nume bebeluşului, pentru că mulţi mor în acest interval. Atunci când prima fiică a Sebsebilei s-a născut acum 3 ani, ea a respectat tradiţia şi i-a dat un nume abia după o lună. La a doua naştere, Sebsebila a avut mai multă încredere în şansele de supravieţuire ale fiicei ei şi i-a dat numele „Amira” - „prinţesă” în limba arabă - chiar în ziua în care aceasta s-a născut. Sebsebila nu e singură -- astăzi mulţi părinţi etiopieni au aceeaşi încredere.
Etiopia a redus rata mortalităţii infantile cu peste 60% din 1990 până astăzi, având toate şansele de a respecta ţinta MDG de a reduce mortalitatea infantilă cu 66% până în 2015. Deşi nu toată planeta va reuşi să îndeplinească ţelurile MDG, am reuşit un progres extraordinar. Numărul copiilor care au murit înainte să împlinească 5 ani a scăzut la 6,9 milioane în 2011, faţă de 12 milioane în 1990, în ciuda faptului că populaţia globală a crescut.
O altă poveste de succes datorată măsurătorii îmbunătăţite este poliomielita. Începând cu anul 1988, organizaţiile mondiale dedicate sănătăţii (alături de numeroase ţări) au stabilit ca ţel eradicarea poliomielitei, ceea ce a dus la concentrarea atenţiei politicienilor şi la finanţarea campaniilor de imunizare pe scară largă. Până în 2000, virusul fusese aproape exterminat; astăzi sunt mai puţin de 1.000 de cazuri la nivel mondial.
Eliminarea ultimelor cazuri de poliomielită este cea mai dificilă parte a acestui efort. Pentru a combate răspândirea infecţiilor, lucrătorii din domeniul sănătăţii trebuie să vaccineze aproape toţi copiii cu vârste mai mici de 5 ani din ţările afectate de poliomielită. Astăzi, poliomielita mai există în doar 3 ţări: Nigeria, Pakistan şi Afghanistan. Acum patru ani am vizitat nordul Nigeriei pentru a înţelege de ce este atât de dificilă eradicarea acestei boli. Am observat cauza eşecului serviciilor medicale de rutină: nici jumătate din copiii cu vârste mai mici de 5 ani nu erau vaccinaţi la timp. O mare problemă era faptul că multe sate mici din regiune nu erau desenate pe hărţile desenate manual folosite de echipele medicale care administrau vaccinul, hărţi care documentau poziţionarea satelor şi numărul copiilor care trăiau acolo.
Pentru a rezolva această problemă, lucrătorii au mers prin toate zonele cu risc ridicat din partea de nord a ţării, ceea ce le-a permis să adauge alte 3.000 de comunităţi pe lista campaniilor de imunizare. De asemenea, programul foloseşte imagini din satelit cu rezoluţie înaltă pentru a crea hărţi mai detaliate. Drept urmare, acum managerii programului pot aloca vaccinatorii într-un mod eficient.
Mai mult, în prezent se desfăşoară un program pilot în care vaccinatorii folosesc telefoane cu o aplicaţie GPS. La finalul zilei, ruta vaccinatorului este descărcată, astfel că managerii ştiu pe unde au mers vaccinatorii şi pot compara drumul efectuat cu ruta stabilită. Acest lucru permite ca, în cazul în care o zonă nu a fost vizitată, aceasta să fie acoperită ulterior.
Cred că aceste tipuri de sisteme de măsurare ne vor permite să terminăm acest proiect şi să eradicăm poliomielita în următorii şase ani. Aceste sisteme pot fi folosite, de asemenea, pentru a extinde vaccinările de rutină şi pentru a oferi alte servicii medicale, ceea ce înseamnă că această campanie de eradicare a poliomielitei va avea consecinţe pozitive şi după ce boala va fi eliminată.
De asemenea, educaţia este un alt domeniu în care măsurătoarea duce la îmbunătăţiri considerabile.
În luna octombrie, am stat alături de soţia mea Melinda printre zeci de elevi de clasa a 12-a din liceul Eagle Valley din Vail, Colorado. Profesoara Mary Ann Stavney explica elevilor cum să scrie nonficţiune narativă. Ea discuta cu elevii, se plimba printre ei şi îi implica în discuţie. Am putut observa de ce Mary Ann este un profesor excepţional, distincţie oferită celor mai buni profesori din şcoală, ce joacă un rol important în sistemul de evaluare a profesorilor din districtul Eagle.
Eforturile profesoarei Stavney sunt sprijinite şi de un proiect finanţat de fundaţia noastră timp de trei ani şi care şi-a propus dezvoltarea unui sistem mai bun de evaluare şi de feedback pentru profesori. Cu ajutorul recomandărilor oferite de 3.000 de profesori, proiectul a subliniat mai multe măsuri pe care şcolile le pot lua pentru a analiza performanţa profesorilor, printre care se numără notele obţinute în urma testărilor, sondarea elevilor şi evaluarea lor de către specialişti. De-a lungul unui an şcolar, toţi cei 470 de profesori din districtul Eagle sunt evaluaţi de trei ori şi sunt observaţi în clasă de cel puţin 9 ori de profesori excepţionali, de directorul şcolii şi de colegi ce poartă titulatura de „profesori maeştri”.
Sistemul de evaluare folosit în districtul Eagle este folosit pentru a oferi profesorului o notă, dar şi feedback specific care să-i permită să-şi îmbunătăţească performanţa şi să-şi dezvolte atuurile. Pe lângă antrenamentele faţă-în-faţă, mentorii şi profesorii maeştri conduc şedinţe de grup săptămânale în care profesorii colaborează pentru a-şi împărtăşi competenţele. Profesorii pot obţine creşteri de salariu şi bonusuri pe baza observaţiilor din clasă şi în urma reuşitelor elevilor.
În ciuda dificultăţilor bugetare, districtul Eagle a menţinut acest sistem de evaluare, motiv pentru care notele obţinute de elevi în evaluări au crescut în ultimii cinci ani.
Cred că cea mai importantă schimbare pe care o putem face în sistemul educaţional este să creăm astfel de sisteme de feedback pentru profesori.
De asemenea, sunt numeroase alte domenii în care capacitatea de a măsura poate duce la îmbunătăţirea vieţii oamenilor.
În ţările sărace avem nevoie de metode mai bune prin care să măsurăm eficienţa multor lucrători din domeniul medical. Aceştia reprezintă elementul crucial ce permite oamenilor care au cea mai mare nevoie de vaccinuri şi de educaţie să obţină aceste servicii. De aceea, trebuie să evaluăm cât de bine sunt antrenaţi, dacă vin la muncă şi cum pot măsurătorile să-i ajute să îşi facă treaba mai bine.
În SUA ar trebui să măsurăm valoarea adăugată de universităţi. În acest moment, clasamentele universităţilor se concentrează pe ceea ce intră - calitatea şi rezultatele studenţilor acceptaţi în respectiva instituţie - şi pe criterii subiective precum „reputaţia”. 
În agricultură, stabilirea unei ţinte globale a productivităţii ar ajuta ţările să se concentreze asupra unei zone foarte importante, neglijate în prezent: eficienţa producţiei a sute de milioane de mici fermieri ce trăiesc în sărăcie. Atingerea acestui obiectiv ar constitui un pas mare către reducerea sărăciei, iar o metodă prin care îl putem atinge îl reprezintă clasamentele publice care dezvăluie modul în care ţările, donatorii şi alte instituţii îi ajută pe aceşti fermieri.
Dacă aş avea o baghetă magică, aş vrea să obţin o metodă prin care să măsor modul în care potenţialul copiilor este afectat de factori precum afecţiunile, infecţiile, malnutriţia şi sarcinile problemă -- vreau să aflu cum afectează aceste probleme capacitatea lor de a învăţa şi de a contribui în societate. Măsurarea acestor dependenţe ne-ar putea permite să înţelegem mai bine aceşti factori şi să îi putem gestiona.
Vieţile celor mai săraci oameni din lume s-au îmbunătăţit rapid în ultimii 15 ani, mai repede ca oricând în istoria omenirii. Sunt optimist că vom reuşi să doborâm acest record în următorii 15 ani. Procesul pe care l-am descris -- stabilirea de ţeluri clare, măsurarea rezultatelor şi folosirea acestor măsurători pentru a ne rafina metodele -- ne va ajuta să oferim instrumente şi servicii tuturor persoanelor care vor beneficia de pe urma lor, fie că este vorba despre studenţi din SUA sau de mame din Africa. Urmând calea deschisă de motorul cu aburi acum mult timp, graţie măsurătorii, progresul nu mai este «condamnat să fie rar şi neregulat». De fapt, îl putem face un lucru firesc.”
Surse: http://www.descopera.ro

Dinozaurii au fost exterminaţi de un asteroid... ba nu, de doi asteroizi deodată! Care sunt implicaţiile pentru siguranţa noastră?


În cadrul ipotezei care pune extincţia de la sfârşitul Cretacicului pe seama impactului cu un asteroid, s-a crezut până acum că ar fi fost vorba despre un singur astfel de obiect cosmic, cu un diametru de 7-10 km, care ar fi căzut undeva în Mexic. Dar cercetări recente sugerează o idee nouă: se poate să fi fost vorba despre doi asteroizi, care orbitau unul în jurul altuia şi care au izbit simultan Pământul.

Încă şi mai tulburător e faptul că rezultatele cercetărilor sugerează că asemenea perechi de asteroizi sunt mai comune decât credeam, iar pericolul reprezentat de ele este mult mai mare decât cel corelat cu asteroizii care călătoresc singuri prin Univers.
Aceste concluzii surprinzătoare au fost elaborate după o reevaluare a craterelor de pe Terra  produse de impactul asteroizilor. Specialiştii de la  Institutul de Fizica Pământului din Paris au ajuns la concluzia că, dintre aceste cratere, un procent mult mai mare decât se credea ar fi fost produse de impacte binare (ale unor perechi de asteroizi).
În cazul unora dintre cratere, este clară urma unui impact binar; apar realmente două cratere gemene, produse de doi asteroizi sosiţi împreună şi căzuţi simultan pe Terra, dar care aveau diametre relativ mici şi o distanţă destul de mare între ei. O astfel de situaţie se întâlneşte în Canada, în apropiere de Hudson Bay, unde se găsesc două lacuri gemene – Lacurile Clearwater - formate în două cratere ivite acum 290 de milioane de ani în urma unui dublu impact.
Aproximativ 15% dintre asteroizii apropiaţi de Pământ sunt binari. Ar trebui ca cca. 15% dintre craterele de impact de pe Terra să fie în perechi, lucru care însă nu se întâmplă. Doar aproximativ 2% dintre craterele de impact de pe Terra sunt cratere pereche.
Acest lucru i-a încurcat ani de zile pe specialişti, dar aceste cercetări recente oferă o explicaţie: o pereche de asteroizi apropiaţi între ei poate da naştere, prin impactul cu Pământul, unui crater unic, iar numărul de cratere formate astfel este mai mare decât se crezuse anterior, au descoperit specialiştii francezi.
Simulările au arătat că este, totuşi, posibilă identificarea acelor cratere unice care au fost formate de perechi de asteroizi: aceste cratere prezintă o anumită asimetrie. Inclusiv craterul din apropiere de Chicxulub, în Mexic - despre care se crede că ar fi fost produs de asteroidul căzut acum 65 de milioane de ani şi care a provocat extincţia dinozaurilor – are o astfel de asimetrie, ceea ce sugerează că aici ar fi căzut nu un singur asteroid, ci doi.
Cu ajutorul computerului, cercetătorii au simulat caracteristicile perechii de asteroizi care au produs craterul cu diametrul de 180 km de la Chicxulub. Ar fi fost vorba despre două corpuri cereşti solide, ale căror diametre, însumate, ar fi dat 7-10 km, dimensiunea pe care, se credea, ar fi avut-o asteroidul unic, în ipoteza impactului unui singur asteroid. Conform unor date preliminare, distanţa dintre cei doi asteroizi din pereche ar fi putut fi de până la 80 km.
Descoperirea are implicaţii evidente în problema ameninţării pe care ar reprezenta-o asteroizii pentru Terra la ora actuală. Experţii lucrează la dezvoltarea unor tehnici prin care să devieze  eventualii asteroizi periculoşi de pe traseul lor sau chiar să-i distrugă, pentru a evita coliziunea cu Pământul, dar dacă a deturna sau distruge un asteroid singur va fi posibil în scurt timp, a îndepărta doi asteroizi dintr-o dată pune probleme extrem de dificile.

Sursa : http://www.descopera.ro

NASA va lansa în 2014 un „zmeu” gigantic ce va călători la 3.000.000 km de Terra (VIDEO)


Cea mai mare velă solară construită vreodată va fi lansată în 2014, în cadrul unei misiuni ce intenţionează să demonstreze valoarea „propulsiei fără propulsor” — mai exact, folosirea fotonilor proveniţi de la Soare pentru alimentarea unei navete spaţiale.

Intitulată Sunjammer, gigantica velă solară măsoară 38 de metri pe o latură şi are o suprafaţă totală de 1.208 metri pătraţi. Proiectul aparţine programului american Space Technology din cadrul NASA.
Agenţia spaţială americană a contractat compania californiană L'Garde Inc. pentru a construi „zmeul” spaţial. Această companie privată a mai lucrat cu NASA în cadrul mai multor proiecte, printre care se numără crearea unor structuri gonflabile pentru antene radio şi dispozitive solare.
„Numele de Sunjammer vine de la o scurtă povestire a lui Arthur C. Clarke în care este vorba despre o cursă spaţială între yachturi ce folosesc vele solare”, a explicat Nathan Barnes, CEO-ul companiei L'Garde. Oficialii companiei au obţinut permisiunea familiei scriitorului pentru a folosi acest nume.
Sunjammer urmează să fie lansată în spaţiu la finalul anului 2014 la bordul unei rachete Falcon 9 a companiei SpaceX. „Cu această velă, scopul nostru este să ajungem undeva la 3 milioane de kilometri de Pământ”, a explicat Barnes. „Zmeul” spaţial urmează să aibă de îndeplinit câteva obiective în primele luni ale zborului prin care să ateste funcţionalitatea acestei tehnologii.
Sunjammer nu va fi prima velă spaţială lansată în spaţiu. În noiembrie 2010, NASA a lansat NanoSail-D, o pânză spaţială de doar 9,3 metri pătraţi. De asemenea, sonda japoneză Ikaros a devenit în iunie 2010 prima navetă care a călătorit prin spaţiu cu ajutorul exclusiv al energiei solare.
Vela Sunjammer ar putea duce la conceperea unui sistem avansat de avertizare asupra „vremii spaţiale”, ceea ce ar permite omenirii să afle în timp util de activitatea solară periculoasă.
În cadrul misiunii din 2014, Sunjammer va permite oamenilor de ştiinţă de la sol să observe Soarele dintr-un punct nemaivăzut până acum. „Vela solară permite efectuarea unor orbite exotice şi interesante care ne oferă şansa de a vedea diferite porţiuni ale Soarelui ce nu sunt vizibile în mod normal”, a explicat Barnes.
În ciuda dimensiunilor mari, vela solară va avea o forţă maximă de 0,01 newtoni, a explicat Barnes. Sunjammer va fi acoperită cu un material special, intitulat Kapton, într-un strat de doar 5 microni grosime. Vela va cântări doar 32 de kilograme.
La bordul velei vor fi purtate şi rămăşiţele incinerate ale unor persoane, graţie unui serviciu oferit de compania Celestis. Printre persoanele ale căror rămăşiţe vor fi lansate în spaţiu se numără Gene Roddenberry, creatorul „Star Trek” şi soţia

Sursa : http://www.descopera.ro

Tu ce-ai face dacă ai fi Superman?


Dacă oamenii ar avea „superputeri”, ar fi mai altruişti şi mai empatici? E o întrebare incitantă, la care oamenii de ştiinţă de la Universitatea Stanford au încercat să afle organizând un experiment de realitate virtuală.

Într-un laborator specializat al universităţii, Virtual Human Interaction Laboratory (VHIL), 30 de bărbaţi şi 30 de femei au luat parte la un experiment menit să arate dacă atribuirea unei superputeri îi poate face pe oameni mai interesaţi de binele celorlaţi şi mai înclinaţi spre a-i ajuta.
Unul câte unul, participanţii au intrat în simulator şi li s-au ataşat dispozitive care îi transportau într-un peisaj urban virtual. Apoi, o voce de femeie le-a explicat misiunea pe care o aveau de îndeplinit: un copil diabetic era izolat undeva în oraş, iar ei trebuiau să-l găsească şi să-i administreze o injecţie cu insulină.
Apoi, programul de realitate virtuală a început să ruleze, dându-le subiecţilor impresia că zburau deasupra oraşului. 
Dar nu toţi se deplasau la fel: unii dintre ei puteau zbura „ca Superman”, controlându-şi zborul prin mişcări ale braţelor, alţii călătoreau ca pasageri într-un elicopter.
Experimentul era proiectat astfel încât, după două minute, indiferent de modalitatea de deplasare, copilul să fie găsit şi salvat.
După ce le-au fost scoşi ochelarii de realitate virtuală, fiecare participant a a avut o convorbire cu un consultant, scopul declarat de consultant fiind acela de a afla răspunsuri la câteva întrebări despre experiment, pe baza unui chestionar.
Însă chestionarul era doar un truc; în realitate, cercetătorii au urmărit să afle altceva. În cursul convorbirii, consultantul a răsturnat, ca din greşeală, un pahar în care se găseau 15 creioane; a aşteptat 5 secunde pentru a vedea dacă subiectul are de gând să dea o mână de ajutor la strângerea lor, apoi a început să le adune, câte unul pe secundă, dând subiectului ocazia să ajute.
Rezultatele au fost foarte interesante: persoanele care „zburaseră ca Superman” erau mai prompte în a da o mână de ajutor, începând să adune creioanele după 3 secunde, înaintea consultantului. Cele care zburaseră cu elicopterul, în schimb, au ridicat primul creion, în medie, după 6 secunde, la o secundă după ce consultantul începuse să le adune.
Cei din grupul „super-eroilor” nu numai că au fost mai prompţi, dar au şi adunat cu 15% mai multe creioane decât ceilalţi. Fiecare dintre cei care jucaseră rolul lui Superman a adunat un număr oarecare de creioane; în schimb, în grupul celor care zburaseră cu elicopterul au fost 6 persoane care nu au ajutat deloc consultantul să strângă creioanele.
Acest experiment cu creioane este un test standard utilizat pentru evaluarea empatiei, iar datele arată că un comportament eroic într-o lume virtuală se reflectă într-un comportament mai altruist în lumea reală, afirmă cercetătorii de la Stanford. 
Încă nu este clară, totuşi, semnificaţia faptului de fi capabil „să zbori ca Superman”, aşa că vor urma şi alte teste, mai detaliate, pentru clarificare. Cercetătorii vor să înţeleagă ce anume este mai important pentru încurajarea compormentului altruist: capacitatea de a zbura sau faptul de fi un factor activ atunci când alegi să ajuţi pe cineva?
De aceea, în următorul experiment, participanţilor li se va permite să conducă ei elicopterul (în loc de fi doar pasageri) şi vor avea, de asemenea, capacitatea de a zbura ca Superman, dar pe o rută prestabilită.
Rezultatele experimentului ar putea avea implicaţii importante pentru modelarea comportamentului. Mai multe studii sugerează că jocurile video violente stimulează agresivitatea utilizatorilor, aşa că specialiştii de la Stanford cred că, dacă ar putea fi identificat mecanismul care încurajează empatia, atunci ar putea fi imaginate tehnologii şi jocuri video pe care oamenii să le utilizeze cu plăcere, dar care, totodată, să stimuleze un comportament altruist în lumea reală.

Sursa : http://www.descopera.ro

Virusul "Politia Romana" a ajuns pana in Germania. Ce mesaj primesc utilizatorii

Virusul  Politia Romana  a ajuns pana in Germania. Ce mesaj primesc utilizatorii


O varianta similara a virusului cunoscut in Romania drept "Politia Romana", in care utilizatorii sunt anuntati ca PC-ul le-a fost blocat pentru ca au descarcat ilegal filme, a ajuns si in Germania.
Daca in Romania, utilizatorii carora calculatoarele le-au fost infectate cu acest virus primesc mesajul ca ar fi descarcat ilegal filme si sunt rugati sa plateasca o amenda catre Politia Romana ca sa-si mai poata folosi in continuare PC-urile, in Germania virusul ii atentioneaza pe utilizatori ca au fost surprinsi vizionand filme de pornografie infantila, scrie BBC.co.uk.

Atat virusul din Romania, cat si cel din Germania se comporta similar. In prima instanta blocheaza Windows-ul si afiseaza pe tot ecranul o fereastra in care utilizatorilor li se cere sa plateasca o amenda in valoare de 100 de euro. Mesajul este atribuit Autoritatii Germane pentru Drepturi pe proprietate intelectuala.

Dupa ce mai multe astfel de mesaje au fost semnalate, politia din Germania a emis un comunicat de presa prin care i-a instiintat pe utilizatori ca PC-urile lor au fost in realitate infectate cu un virus si sub nicio forma nu trebuie sa plateasca amenda specificata in mesaj.

Sursa : http://www.yoda.ro

Transformarea spectaculoasa a lui Ashton Kutcher pentru rolul in care il interpreteaza pe Steve Jobs

Transformarea spectaculoasa a lui Ashton Kutcher pentru rolul in care il interpreteaza pe Steve Jobs


Pentru Ashton Kutcher, 2013 a debutat cu una dintre provocarile carierei sale de actor, in care a trebuit sa-l interpreteze pe uriasul Steve Jobs, fondatorul Apple.
"Cel mai terifiant lucru pe care l-am facut in toata viata mea", aceasta a fost descrierea rolului facuta chiar de catre actorul de 34 de ani, care si-a prezentat filmul in premiera la Sundance.
La finalul festivalului, Ashton Kutcher a publicat pe internet o fotografie care s-a viralizat imediat, in care arata exact cat de mult a reusit sa se apropie ca imagine de Steve Jobs.

Sursa : http://www.yoda.ro

Noua gamă A-series de procesoare AMD APU - specificaţii oficiale


AMD actualizează oferta de procesoare pentru plăci de bază cu socket FM2, ridicând performanţele pe partea de CPU dar şi GPU, unde îşi face intrarea un nucleu grafic din seria Radeon HD 8000.
 AMD A-Series - Trinity VS RichlandAMD A-Series - Trinity VS Richland

Noul superstar, modelul A10-6800k este procesorul cu cea mai mare frecvenţă de funcţionare nativă atinsă până acum de un CPU pentru PC-uri desktop - 4.1 GHz standard şi până la 4.4 GHz în mod turbo. În consumul TDP specificat la 100W intră şi nucleul grafic Radeon HD 8670D, echipat cu 384 procesoare de shader ce funcţionează la 844 MHz. Nucleul cu nume de cod Richland mai are în compoziţie şi un controller de memorie dual-channel, ce suportă module DDR3 cu frecvenţă de 1866 MHz.
Comparată cu vechea serie Trinity, Richland reprezintă din păcate doar un upgrade minor, compus din 6 modele de procesoare ce ridică frecvenţele de funcţionare cu 300 MHz pe partea de CPU şi 40 - 80 MHz pe partea de GPU, păstrând neschimbat consumul de energie.
Pentru a îndulci puţin gustul amar lăsat de lipsa de inovaţie pe partea de hardware, AMD oferă împreună cu procesoarele Richland APU şi un pachet numit “elite software experience”, compus din utilitare ce adaugă suport pentru recunoaştere facială, conectivitate wireless şi video streaming, dar şi un sistem ce ne permite să controlăm prin gesturi PC-urile cu platformă AMD FM2.
Noua serie de procesoare AMD APU va ajunge în magazine din această primăvară, înlocuind treptat modelele anterioare. Preţurile de vânzare nu au fost dezvăluite, dar ne putem aştepta ca acestea să fie la un nivel apropiat seriei actuale, alcătuită din modele cu preţuri între 53 şi 122 dolari.

Sursa : http://www.go4it.ro

Cum sa ai o parola puternica si sa o tii minte


Parolele folosite la diverse site-uri, servicii sau dispozitive tind sa fie din ce in mai importante. Intr-un univers in care din ce in ce mai multe informatii legate de activitatile noastre sunt pastrate online, este de necrezut cati oameni continua sa neglijeze aceste conturi. Atitudinea legata de acest subiect si, evident, mai ales parolele, trebuie schimbate.
Ring Lock
Un studiu al parolelor furate zilele trecute de pe serverele Yahoo a relevat ca 780 de parole erau formate exclusiv din cuvantul “password”, in timp ce 2295 de parole erau formate din succesiuni logice de cifre – “123456″ era cea mai populara alegere. Trecand peste faptul ca probabil cuvantul “parola” a fost introdus si in alte limbi straine, aceasta este o greseala imensa. Acelasi studiu a demonstrat ca persoanele… ceva mai creative au inversat numerele folosite in parola si le-au pus in ordine descrescatoare, in timp ce alti internauti au adaugat o litera sau doua in fata cifrelor. Evident, nu e suficient.
Efectul unei parole previzibile care poate fi retinuta cu usurinta de altcineva creste exponential cu numarul de servicii pentru care folositi aceeasi parola. Asadar, astfel de greseli, pe langa faptul ca va pot costa accesul la email, daca aveti ghinion va pot costa accesul la profilul de Facebook, la servicii de mesagerie instant sau chiar la conturi bancare.
O parola puternica, pe care sa o stiti numai voi este esentiala, indiferent de site-ul pe care o folositi. Ganditi-va cat de neplacut este ca cineva sa va fure parola de Facebook sau Twitter si sa inceapa in secunda urmatoare sa posteze mesaje jenante, injuraturi sau diverse imagini pe care sa le poate vedea toti cunoscutii. Daca peste astfel de elemente puteti  trece usor, ganditi-va cate aveti de pierdut daca pe pagina voastra de Facebook incep sa apara comentarii rasiste sau defaimatoare la adresa altor persoane. Un alt scenariu dramatic, dar extrem de posibil, este ca cineva sa intre pe contul de Facebook sau pe adresa de email pentru a cere bani imprumut pentru un prieten aflat intr-o situatie dificila.
In cazul copiilor si adolescentilor, situatia este si mai dramatica. Intr-un astfel de context, cea mai importanta lectie este sa nu va dati parola de buna voie nimanui, chiar si daca vorbim de prieteni foarte apropiati. Indiferent daca le dati parola pentru a va ajuta cu ceva la un moment dat nu ezitati sa o schimbati cu prima ocazie. Marea problema vine din faptul ca prietenii pot deveni prin cativa pasi simpli fosti prieteni, situatie in care parola voastra pretioasa poate fi spusa altor persoane sau poate fi folosita intr-unul din scenariile descrise mai sus.
Sunt foarte multe situatii la care m-as putea gandi si cu siguranta nu as atinge nici 5% din scenariile negative posibile care implica o banala parola. Probleme derivate din acest subiect sunt extrem de grave si tind sa devina si ma grave odata cu evolutia tehnologiei, cu explozia achizitiilor online si cu mutarea unui volum din ce in ce mai mare de informatii private in cloud – toate protejate de o parola.
openLock

Folositi parole complexe
Poate suna simplu si banal, dar o parola puternica pe care o schimbati in mod regulat va poate salva de foarte multe probleme. E adevarat, e usor sa sugerezi parole complicate, pe care sa nu le poata ghici nimeni si care sa fie diferite pentru fiecare site in parte, din pacate e greu de pus in practica. Exact pentru partea practica voi incerca sa va ofer cateva solutii.
O metoda simpla si eficienta este sa va ganditi la o fraza si sa o folositi ca parola. Multe site-uri accepta spatii in parole si aproape toate site-urile au doar o limita inferioara de caractere, nu si una superioara. Daca nu puteti totusi introduce propozitii intregi, folositi initiala fiecarui cuvant din fraza pe care o aveti in cap. De exemplu, daca v-ati gandit la “Prima mea masina a fost un Volkswagen Golf din 2000″, va puteti face o parola de genul PmmafuWG#2000. Folosind # pentru a precede un numar adauga un strat suplimentar de securitate.
O alta idee interesanta pentru o parola asemanatoare este “Imi doresc in fiecare dimineata un Kent si un Jacobs”, care se transforma in IdifduK&uJ. Cu un astfel de algoritm amestecati cifre, litere mici, litere mari si simboluri, care pentru oricine altcineva nu au nici o semnificatie.
O alta idee pe care am gasit-o este sa folositi ecuatii sau propozitii matematice simple. Avand in vedere ca nu vorbim de cuvinte care pot fi gasite intr-un dictionar, matematica este o portita interesanta, mai ales daca este scrisa intr-o forma creativa. Un exemplu simplu ar fi “Zece*10=100!”. Daca vreti sa verificati cat de eficienti sunteti in a va crea o parola puternica, Microsoft are Password Checker, o unealta perfecta pentru va da un rating.

Nu folositi aceeasi parola pe toate site-urile
Chiar daca ati reusit sa aveti o parola incredibila pe care aparent nimeni nu o poate sparge sau tine minte, nu o folositi pe toate site-urile. Un grup de hackeri poate profita de securitatea slaba a unui forum pentru a va fura parola si apoi o poate folosi pe site-uri cu informatii bancare sau alte date sensibile. Nu este exclus nici ca un angajat care vrea sa se razbune pe compania la care lucreaza sa va foloseasca parola pe care ati folosit-o pe site-ul respectivei companii pentru a va accesa profilul de Facebook.
Un artificiu simplu si eficient este sa adaugati pentru fiecare site in parte, la parola voastra unica, cateva caractere. Pentru Google puteti de exemplu sa adaugati Go undeva in parola, iar pentru Facebook puteti sa adaugati Fk. Nici macar nu trebuie sa fie literele initiale ale unui serviciu si cu siguranta nu trebuie puse respectivele litere unele langa altele. Pe exemplul PmmafuWG#2000, pe Google poate deveni GPmmafuWG#2000O sau pe Facebook poate deveni PmmafuFkWG#2000. Eficienta unei astfel de parole ar fi mult mai mare si, oricum, dupa ce o folositi de mai multe ori o sa va fie mai usor.

Va trebuie securitate sporita pentru site-uri de finante
Desi multe site-uri bancare, daca nu toate, folosesc token-uri pentru parole pe care sa le introduceti o singura data, din pacate exista multe alte site-uri care au datele voastre financiare. Daca va platiti factura la gaz online sau v-ati introdus datele bancare pe site-urile operatorilor de telefonie mobila, protejati-va acest conturi mai mult decat oricare altele. Folositi cat mai des simboluri si conversii dubioase din litere in cifre sau invers. Toate acestea trebuie sa aiba o semnificatie doar pentru voi si nimeni altcineva.
lock-01

Aplicatii pentru management de parole
O solutie simpla este sa folositi un manager de parole. Exista foarte multe astfel de aplicatii, multe dintre ele cu stocare securizate online. Doua exemple ar fi RoboForm sau Laspass. Programele de acest tip genereaza parolele pentru voi si “le tin minte” pentru ca voi sa nu fiti nevoiti sa faci acest lucru. Ambele programe sunt si ele protejate cu o parola de acces, desi aveti optiunea de a rula RoboForm fara parola, iar in LastPass puteti opta pentru ca aplicatia in sine sa-si memoreze singura parola. Avand in vedere ca exista clienti pentru aceste programe atat pentru PC sau Mac cat si pentru tableta sau smartphone, oriunde sunteti aveti sansa ca parolele sa fie cu voi in siguranta. Daca apelati la aceasta varianta, singurul lucru pe care trebuie sa-l mai aveti in vedere este ca nimeni sa nu mai aiba acces la dispozitivele voastre sau ca acestea, la randul lor, sa fie protejate.
In cazul browserelor Firefox, Chrome si Internet Explorer, Lastpass va inregistreaza numele si parolele folosite prima oara cand intrati pe un site protejat, urmand ca ulterior sa introduca automat respectivele informatii la fiecare vizita. Parolele sunt salvate in seif, care in realitate este o pagina web salvata atat in computerul vostru, cat si pe serverele companiei. Astfel o puteti accesa de oriunde, chiar si de pe un dispozitiv imprumutat. Informatiile din seif sunt automat sincronizate cu serverul, pentru ca voi sa nu va faceti niciodata griji de sincronizat sau facut backup la informatii.

Ce urmeaza?
Desi evolutia tehnologica a venit cu solutii inteligente pentru unele dintre cele mai complexe probleme cu care ne confruntam zilnic, parolele, aparent, nu pleaca nicaieri. Autentificarea cu amprenta sau token-urile sunt solutii bune, din pacate, niciodata nu vor fi implementate la scara larga din cauza costurilor. Intre timp, volumul de informatii sensibile postate online creste, iar securitate voastra nu face acelasi lucru. Aveti grija la parole si incercati sa scapati de filozofia “nu mi se va intampla tocmai mie” – e gresita, iar evenimentele recente care au avut in vedere site-uri precum LinkedIn, Yahoo! si Gmail ar fi trebuie deja sa va scape de ea.

Sursa : http://playtech.ro

Hackerul Fortezza a fost extradat din Romania si condamnat la 12 ani de inchisoare in Statele Unite

Hackerul Fortezza a fost extradat din Romania si condamnat la 12 ani de inchisoare in Statele Unite


Un hacker olandez va face 12 ani inchisoare in SUA pentru piraterie informatica, frauda bancara si furt de identitate
Hackerul olandez Schrooten, cunoscut sub numele de "Fortezza", a fost extradat din Romania. El a pledat vinovat, in noiembrie 2012. Hackerul a fost acuzat de piraterie informatica, frauda bancara si furt de identitate, potrivit lui Jenny Durkan, un procuror districtual din statul Washington, pe Coasta de Vest, potrivit Mediafax.
"Vanzand datele a peste 100.000 de carduri de credit, furate de hackeri, Schrooten a contribuit la crearea unei piete negre rentabile de date informatice furate", a declarat Durkan, citat intr-un comunicat.
Schrooten, in varsta de 22 de ani, lucra impreuna cu un complice care fura carduri de credit infectand terminale. Olandezul si complicele sau, identificat ca fiind Christopher Schroebel, in varsta de 21 de ani, originar din Maryland, pe Coasta de Est, vindeau datele cardurilor de credit pe Internet, potrivit procurorilor.
Anchetatorii estimeaza ca zeci de mii de persoane au fost afectate. Prejudiciul se ridica la peste 63 de milioane de dolari.

Sursa : http://www.yoda.ro

Mio MiVue 338 - cameră video accesibilă pentru maşină


Nu cu mult timp în urmă am testat prima cameră video pentru maşină de la Mio, modelul MiVue 358. Ştiam că producătorul pregăteşte şi un model mai accesibil, iar în continuare vă prezentăm fratele său mai mic, Mio MiVue 338. Pentru o sumă mai mică cu 100 lei s-au făcut câteva compromisuri. Vom vedea dacă ele afectează funcţionalitatea camerei pentru maşină.
Mio MiVue 338 - o cameră video accesibilă pentru filmare din maşinăMio MiVue 338 - o cameră video accesibilă pentru filmare din maşină

Construcţie

Mio MiVue 338 seamănă foarte mult cu modelul anterior. Ecranul este însă ceva mai mic şi are o rezoluţie foarte mică. Sistemul de prindere în parbriz, cu nucă, permite o ajustare foarte precisă a poziţiei camerei. Alimentatorul cu mufă miniUSB are un cablu foarte lung. El poate fi fixat în habitaclu cu ajutorul unor cleme autoadezive, incluse în pachet. Butonul OK are integrat un LED roşu care se aprinde atunci când camera filmează. În colţul din stânga sus al ecranului se află un LED de stare verde.
Camera MiVue 338 pe suportCamera MiVue 338 pe suport

Camera Mio MiVue 338 nu are ieşire video digitală. Pe latura din stânga se găseşte o ieşire video analogică, slot-ul pentru carduri microSD şi butonul portocaliu de pornire. Apăsat scurt, el face trecerea între modurile de utilizare ale camerei. Pe latura dreaptă se află mufa de alimentare şi un buton pentru Reset, accesibil cu un obiect ascuţit. Lângă obiectiv a fost amplasat un difuzor. În aceeaşi zonă ar putea fi amplasat şi microfonul.

Specificaţii

  • Ecran: 2”
  • Senzor: 1.3 MP
  • Filmare: 1280x720, H.264, 9 Mbps, AVI
  • Deschidere obiectiv: 120 grade
  • Card: microSD
  • Baterie: ?
  • Conectori: miniUSB, A/V out
  • Alimentare: miniUSB, 1 A
  • Altele: accelerometru, cameră foto
  • Dimensiuni: 56 x 63 x 35 mm
Mio MiVue 338 - obiectivul cu unghi largMio MiVue 338 - obiectivul cu unghi larg

Performanţe

Mio MiVue 338 bifează cele mai importante caracteristici ale unei camere video pentru filmare din maşină. Ea filmează clipuri de 1 minut şi câteva secunde şi reciclează spaţiul de pe card, stergând clipurile cele mai vechi atunci când cardul s-a umplut. Obiectivul are un unghi destul de larg şi instalarea în maşină este foarte uşoară. Accelerometrul din dotare poate să indice camerei momentul în care are loc un eveniment în trafic, iar clipul respectiv va fi salvat separat şi nu va fi şters automat.
Butonul de pornire şi slot-ul pentru carduri microSDButonul de pornire şi slot-ul pentru carduri microSD

Din păcate, multe din opţiunile oferite de modelul mai scump MiVue 358 au fost eliminate. Nu mai există funcţie de stand by cu înregistrare la detectarea mişcării şi utilizatorul nu are control asupra dimensiunilor clipurilor. El poate selecta manual un clip care să fie mutat în directorul cu cele protejate la ştergere, apăsând tasta Meniu în timpul înregistrării. Clipurile ocupă aproximativ 70 MB fiecare şi un card de 4 GB poate stoca aproape o oră de filmare.

Calitatea imaginii

Deşi are un senzor cu rezoluţie mai mică, Mio MiVue 338 filmează pe timp de zi ceva mai bine decât modelul MiVue 358. Comparaţia este făcută pentru filmarea cu rezoluţie 720p, cea care oferă unghiul cel mai larg la MiVue 358. Pe timp de noapte, modelul de faţă nu se comportă foarte bine. Dacă artera de circulaţie este bine iluminată, detaliile încă sunt vizibile, însă pe străduţele laterale şi în afara localităţii sunt vizibile doar zonele luminate puternic de faruri. Poate greşesc, însă şi pe timp de noapte Mio MiVue 338 pare să fie puţin mai bună decât modelul mai scump. Pozele realizate la rezoluţia de 1,3 MP nu arată deloc bine şi îşi găsesc cu greu utilitatea.

Alte aspecte

Camera primită în teste a avut mai multe momente în care s-a blocat atunci când am intrat în modul de redare al clipurilor. Singura soluţie disponibilă pentru deblocare a fost butonul Reset. Ulterior, după o reformatare a cardului ea a funcţionat bine. Problema pare să fie legată de numărul mare de fişiere păstrate în directorul cu clipuri protejate la ştergere. Cele două butoane cu săgeţi pot stinge sau aprinde ecranul în timpul înregistrării.

Preţ şi disponibilitate

Camera video Mio MiVue 338 va intra pe piaţa românească în săptămânile următoare, la un preţ de aproximativ 400 lei.

Concluzie

Mio MiVue 338 - meniul simplificatMio MiVue 338 - meniul simplificat

Cine este în căutarea unei camere video pentru filmare în maşină, cu facilităţi de bază, poate să apeleze la Mio MiVue 338. Ea se montează uşor, porneşte automat atunci când este alimentată şi poate fi detaşată la fel de uşor la ieşirea din maşină. Îi lipsesc o serie de facilităţi mai avansate, însă dacă vreţi doar o cameră cu care să clarificaţi un eveniment din trafic, atunci nu aveţi nevoie de mai mult. Filmarea pe timp de zi este destul de clară, dar noaptea aveţi nevoie de multă lumină artificială pentru a desluşi detaliile.
Părţi pozitiveplus
  • +toate facilităţile de bază ale unei camere video pentru maşină
  • +uşor de fixat/pornit/detaşat
  • +filmare cu unghi larg
  • +accelerometru pentru recunoaşterea incidentelor din trafic
Părţi negativeminus
  • ecranul are o calitate slabă
  • puţine opţiuni în meniuri
  • nu filmează bine noaptea

Sursa : http://www.go4it.ro