luni, 5 noiembrie 2012

Panasonic se apropie de dezastru: pierderi uriase, cadere pe bursa si rating retrogradat

Panasonic se apropie de dezastru: pierderi uriase, cadere pe bursa si rating retrogradat


Producatorul nipon a inregistrat cel mai mic nivel din ultimii 37 de ani pe bursele din New York si Tokyo
Actiunile Panasonic au ajuns luni la cel mai redus nivel din 1975, anul lansarii video recorder-ului Betamax, declinul recent al companiei japoneze fiind determinat de majorarea estimarilor privind pierderile din cauza costurilor mai mari de restructurare si de scaderea cererii, transmite Bloomberg.
Panasonic s-a depreciat luni la Tokyo cu 5,6%, la 388 yeni (4,8 dolari la cursul de luni de pe piata interbancara), cel mai redus nivel din februarie 1975. Actiunile companiei au inchis vineri la New York in coborare cu 4,4%, la 5 dolari, valoare la care capitalizarea de piata a producatorului de electronice este de 11,6 miliarde dolari.
Actiunile Panasonic au scazut in acest an la Tokyo cu 41%, una dintre cele mai abrupte corectii din componenta indicelui de referinta Nikkei 225.
Compania, cu o traditie de aproape 100 de ani, a anuntat la sfarsitul lunii noiembrie estimari care indica o pierdere neta de 9,5 miliarde de dolari pentru anul fiscal care se va incheia in luna martie. Anterior, in luna mai, Panasonic anticipa incheierea anului fiscal cu un profit de circa 625 milioane dolari.
Odata cu noua prognoza, Panasonic a anuntat ca nu va propune plata unui dividend pentru anul fiscal in curs, o premiera in ultimii 62 de ani.
Standard & Poor's a retrogradat saptamana trecuta ratingul Panasonic de la "A-" la "BBB", notand printre dezavantajele compainei "pierderi uriase", dar si deteriorarea conditiilor de pe piata electronicelor de consum, panourilor solare si electrocasnicelor.
Cheltuielile de restructurare ale Panasonic in actualul an fiscal sunt estimate la 5,5 miliarde dolari, suma care include deprecierea activelor diviziilor de celulele fotovoltaice, baterii si telefoane mobile, potrivit agentiei de presa Mediafax.

Apple a inregistrat un nou record de vanzari. Stocurile iPad mini sunt aproape epuizate



Compania americana vandut un numar impresionant de 3 milioane de tablete iPad mini in doar 3 zile
Apple anunta vanzari impresionante de 3 milioane de iPad-uri in doar 3 zile de la lansarea noilor modele iPad mini si iPad 4. Compania americana a inregistrat vanzari de doua ori mai mari fata de primul weekend de la lansarea iPad 3 in martie.
"Utilizatorii din intreaga lume indragesc noul iPad mini si cea de-a patra generatie de iPad-uri", a declarat Tim Cook, CEO Apple. "Am stabilit un record de weekend si practic am epuizat stocurile iPad mini."
Noua tableta iPad mini are un display de 7,9 inch, doua camere: FaceTime HD si iSight si o autonomie impresionanta de pana la 10 ore. iPad 4 are un ecran Retina de 9,7 inch, o camera FaceTime HD si A6X, noul chip proiectat deApple.

Gadgeturile care au grija de sanatatea noastra. Cum pot tine locul unui antrenor personal




Incet, dar sigur, dispozitivele inteligente intra pe orice segment posibil. Asa ca pentru sanatatea noastra, au aparut o multime de aparate care stiu sa masoare efortul fizic pe care il depunem zi de zi, tinand locul antrenorului personal.
Sunt aplicatii utile si pentru smartphone. Ne spun cand sa bem apa si cand sa ne ridicam de la birou.
Un ceas inteligent care numara bataile inimii si ii spune celui care il poarta ce distanta parcurge intr-o zi. Un senzor special se prinde de piept, iar pe incaltaminte se pune un pedometru. Sistemul reuseste astfel sa monitorizeze tot corpul si-i face un "bilant" purtatorului: cati kilometri a facut intr-o zi, cate calorii a consumat organismul si ce puls a avut la o anumita ora. Vlad este incantat de acest ceas inteligent.
De cand poarta ceasul, Vlad si-a dat seama ca nu face suficient efort fizic, asa ca s-a ambitionat sa se miste mai mult.
Descoperim un alt aparat inteligent, ascuns intr-o simpla bratara. Plina insa de senzori care masoara de asemenea pulsul si caloriile arse. In functie de efortul depus, cel care poarta bratara este recompensat cu buline. Cu cat sunt mai multe verzi cu atat mai bine.
Insa ultima moda peste hotare este ceasul cu GPS, care costa 1.900 de lei. Stie cum va fi vremea in urmatoarele ore si are busola. Mai presus de toate este atent la cum ne dozam efortul fizic:
Exista aplicatii si pentru smartphone, care ii sfatuiesc pe utilizatori ce trebuie sa faca pentru o viata sanatoasa. Una spre exemplu ne spune cand sa bem un pahar cu apa iar alta ne recomanda un set de exercitii fizice.
TimeStretch ne aminteste ca trebuie sa ne ridicam de la birou ca sa facem miscare. Atentie insa, aceste dispozitive, oricat ar fi de inteligente, nu inlocuiesc sfatul unui medic. Specialistii estimeaza ca romanii vor cheltui jumatate de milion de euro anul acesta pentru aplicatii pe mobil sau ceasuri inteligente.

Interviu cu Ovidiu Bufnila, scriitor SF. Riscam sa avem o apocalipsa a robotilor?

Interviu cu Ovidiu Bufnila, scriitor SF. Riscam sa avem o apocalipsa a robotilor?


„N-am merita, oare, o scatolceala serioasa dupa cate mizerii de razboaie am pus la cale pana acum?”, spune scriitorul SF.
De cate ori nu ne-am dorit un robot care sa spele vasele sau sa se treasca dimineata in locul nostru? E foarte probabil ca, intr-o buna zi, pamantenii sa fie inconjurati de creaturi cu infatisari umane care sa se ocupe de sarcinile neplacute sau dificile, un fel de sclavagism modern in care omul creeaza masinari si se foloseste apoi de ele.
Dar ce s-ar intampla, insa, intr-o clipa de nebunie, in care robotii ar porni o revolta impotriva noastra? Ne raspunde la intrebare scriitorul SF Ovidiu Bufnila, premiat pentru cartile sale in SUA, Marea Britanie si Romania. Volumele lui, de la Jazzonia, publicat in 1992, si pana la Norii, aparut in 2005, i-au incantat pe fanii geniului stiintifico-fantastic de pretutindeni. Singurul film SF facut pana acum in Romania, Bariera (1994), cu Serban Ionescu si Tora Vasilescu, este realizat dupa ideea lui.
„Cand va fi construita prima fabrica de androizi, totul se va prabusi: religia, sistemul politic traditional, principiile si valorile”
Rep.: Ce sunt androizii?
O. Bufnila: O definitie ar distruge acest aspect tulburator al imaginatiei umane. Plasmuirile, papusile de lemn, automatele, pana si armurile din evul mediu, statuile de lut, de lemn, din bronz, androizii de astazi, fiintele clonate sunt parte a acestei aventuri demiurgice a rasei umane. Androizii, robotii cu forma umana, mult mai aproape de noi decat frigiderele, calculatoarele, aspiratoarele, masinile de cusut si automobilele de lux, exprima inteligent si teribil Misiunea noastra de a transmite Informatia. Uneori ma intreb daca nu cumva noi am devenit excesiv de trufasi si de ingamfati. Caci totul pare nascut in Univers pentru a proteja si pentru a transmite Informatia. Androizii sunt astfel una din expresiile acestei stari informationale devastatoare si incredibile. Un ansamblu de piulite, de racorduri, de articulatii de metal sau de plastic, pastreaza Informatia. Nu noi suntem importanti, ci faptul ca informatiile, ca si cum ar fi independente de noi, au gasit o cale de a se propaga, de a se multiplica. E excesiv tulburator!
Rep.: Cand vor folosi oamenii androizi? Cand se vor produce acestia la scara larga?
O. Bufnila: Intr-o buna zi, androizii vor exista cu adevarat. Si, mai mult, mai tulburator si in mod sigur ingrozitor: acel ceva care a definit deja noua forma de existenta ne impinge pe noi, oamenii, sa muncim pe branci pentru a dezvolta inteligenta acestei noi forme de existenta. E ca si cum noi oamenii avem misiunea de a naste o noua forma de existenta. Cand va fi construita prima fabrica de androizi, probabil ca in acest mileniu, totul se va prabusi: religia, sistemul politic traditional, principiile si valorile. Nu e un punct de vedere fatalist. Mie imi vine sa rad. E mai degraba un avertisment. Noi, intr-un fel sau altul, ne jucam cu androizi din vremuri imemoriale, de la papusile de carpa folosite in magia neagra.
Rep.: Cati roboti vom avea atunci?
O. Bufnila: Pai daca top managementul fabricilor de androizi va reusi sa vanda toata productia in toate tarile, afacerile cu androizi vor exploda, vor fi cotate la bursa si lumea se va schimba total. Dar deja avem roboti si ma gandesc la robotii de bucatarie. Roboti sunt peste tot: in armata, in constructii, in medicina. Androizii inca intarzie sa apara. Dar vor aparea cu siguranta si vor umple toate sferele vietii sociale, de la politica, la sport. Va fi extraordinar de palpitant, nu-i asa. Dumnezeule, androizii vor fi cu milioanele pe intreg Pamantul pentru ca oamenilor le place la nebunie sa se joace.

„Ce chestie simpatica, nu? Sa ai in loc de stomac un carburator!”
Rep.: Cum va influenta existenta androizilor comportamentul uman?
O. Bufnila: Exista ideea preconceputa ca robotii si androizii ne vor ajuta sa avem mai mult timp liber. Dar si acum avem timp liber si-l omoram cu tot felul de prostii. Exista ideea preconceputa ca robotii si androizii vor face muncile grele, iar noi vom huzuri. Dar si acum tragem chiulul cand putem, oriunde am fi si orice am face. Exista ideea preconceputa ca robotii si androizii ne vor da la cap si ne vor scoate din scena in urmatoarea mie de de ani. Dar nu ne caftim noi pe viata si pe moarte de dimineata si pana seara? E probabil sa devenim noi insine niste androizi sofisticati si astfel sa construim o alta fiinta in Univers. Probabil ca, avand un spectru de libertati infinit largit fata de noi cei de astazi, omul de maine, renascut, va avea alte valori, va iubi altfel, va avea altfel de emotii, poate mai profunde. Un astfel de om va putea privi sfarsitul unei supernove si va incerca emotii fantastice. S-ar putea ca alti oameni sa devina un transformer autentic. Ce chestie simpatica, nu? Sa ai in loc de stomac un carburator! Alti oameni vor putea calatori intr-o gaura de vierme, unde totul e dat peste cap, unde timpul nu mai e timp, iar mainile pot fi ganduri, iar strazile pot fi straluciri de stele, iar metaforele sa fie bune de mancat. Un lucru e cert: aparitia androizilor, cu adevarat, va schimba total omenirea.
Rep.: Pot androizii sa fie considerati o forma moderna de sclavagism?
O. Bufnila: Nu, categoric nu. Dar s-ar putea sa gresesc. In viitor, adica peste un ceas doar, cineva va scrie Carta Drepturilor Androizilor si atunci va fi o nebunie de nedescris.
Rep.: Androizii pot face omul sa se izoleze de alti oameni?
O. Bufnila: Oamenii pot hotari ce vor face si cum se vor simti construind mereu noi lucruri surprinzatoare. Daca noi conducem o masina respectand Codul Rutier, fara fitze in trafic, fara show-uri auto mortale, atunci se cheama ca suntem responsabili. Daca vom fi etern iresponsabili si o banala foarfeca ne poate izola de restul lumii. Ca atunci cand, suparat pe prietenii tai, ii tai cu foarfeca dintr-o fotografie de la petrecerea de majorat.

„N-am merita, oare, o scatolceala serioasa dupa cate mizerii de razboaie am pus la cale pana acum?”
Rep.: Unde suntem acum in domeniul dezvoltarii inteligentei artificiale?
O. Bufnila: Foarte departe. Internetul e raspunsul la aceasta intrebare. Si antena din pasaportul international. Si bip-ul din pantofii de sport ai copiilor. Si Vangelis. Si YouTube.
Rep.: Credeti in Apocalipsa robotilor? Cum ar putea fi ea prevenita?
O. Bufnila: Apocalipsa robotilor si androizilor e un joc 3D bestial. Credeti ca oamenii vor rata sa-l joace? Eu nu cred. De la Doom2 la Avatar e o placere nebuna. Apocalipsa androizilor este insa atat de atragatoare, incat s-ar putea sa nu ne mai omoram noi intre noi, americani cu rusi, zulusi cu burundezi, afgani cu francezi, vietnamezi cu americani, ci sa imaginam niste jocuri reale cu androizi. Pana cand androizii se vor satura sa tot fie ciuca batailor si se vor razvrati si ne vor lua in suturi. Si ma intreb, n-am merita, oare, o scatolceala serioasa dupa cate mizerii de razboaie am pus la cale pana acum? Dar speram ca buna ratiune va functiona si nu va fi scurtcircuitata de nesabuinta. Depinde ce vor simti oamenii din viitor, depinde de ei daca vor avea ambitia de a pastra nealterata frumusetea umana. Daca nu, atunci romanele SF cele mai amenintatoare vor deveni realitate.
Rep.: Cum putem construi roboti astfel incat sa nu ne distruga civilizatia?
O. Bufnila: Putem sa construim ce vrem. Important e sa nu ne pierdem uzul ratiunii.
Rep.: Ar fi suficiente Legile lui Asimov? Ar trebui completate?
O. Bufnila: Legile lui Asimov sunt doar incercari literare, nu pot opera in realitate. Ele nu pot fi legi pentru ca sunt discriminatorii la fundament. Pot fi doar niste instructiuni dintr-o carte tehnica a androizilor. Numai ca asa cum am spus pana acum, chestiunea androizilor e mult mai complexa decat pare si nu poate fi tratata numai dintr-un unghi de vedere.
Rep.: Avem motive sa ne temem de roboti?
O. Bufnila: Avem doar motive pe lumea asta sa ne teme de noi insine si de actiunile noastre.
Rep.: Ce intrebari de natura etica ridica robotii?
O. Bufnila: Multi copii spun un lucru tulburator atunci cand parintii ii cearta sau ii bat: nu eu am cerut sa ma nasc. Din aceasta afirmatie fundamentala se naste Etica.

„Am invatat extrem de multe lucruri utile despre oameni vizionand Star Wars”
Rep.: Cum contribuie literatura SF la dezvoltarea roboticii?
O. Bufnila: Imaginatia umana e un teritoriu nesfarsit, plin de surprize placute si teribile, dar si de catastrofe. Nu toti inventatorii au citit SF, iar multi scriitori SF nu se inspira din nebuniile tehnologiilor. Cred mai degraba ca a-ti imagina tine de o stare interioara pe care o poti dezvolta pentru ca sa nu devii o leguma, un numar, o inscriptie oarecare in aceasta realitate care de multe ori intrece imaginatia. In toate este pornirea noastra demiurgica de a crea, de a scormoni, de a ne juca de-a Dumnezeu. Asta acopera un sentiment profund al nostru de neliniste, de nesiguranta, de teama si de singuratate intr-un Univers neiertator, provocator, indefinit, mereu surprinzator si periculos.
Rep.: De unde vin pasiunea si viziunea unui scriitor SF?
O. Bufnila: Din copilarie am simtit ca tot ceea ce vad in jur trebuie sa fie altfel decat felul in care vad eu. Din copilarie mi-am dat seama ca trebuie sa fie alte intelesuri decat certurile, invidia, ura, maririle efemre, ideologiile, razboaiele fara de sfarsit, intrigile, decaderile sau victoriile de-o clipa. Adevarul e valurit in profunzimile Universului si noi trebuie cumva sa-l descoperim. Adevarul Ultim nu vine niciodata prin email, pe Facebook sau printr-un SMS. Adevarul Ultim tine de Revelatie.
Rep.: Aveti un robot preferat sau o scena preferata cu un robot?
O. Bufnila: R2-D2 din Star Wars este unul dintre cei mai haiosi roboti pe care i-am vazut in viata mea si am vazut o multime. R2-D2 e simpatic si rezolvitor. Nu este o fieratanie insipida. Ai zice ca are suflet. L-am studiat atent in toate episoadele din Star Wars, e un tovaras ideal, plin de umor pe care ti l-ai dori in preajma. R2-D2 e acel prieten pe care ti-l doreste orice copil, plin de inventivitate, comic, iertator, gata, gata sa-ti faca orice hatar, sa-ti indeplineasca orice dorinta. Mai mult, R2-D2 are tot timpul de indeplinit tot felul de misiuni secrete care-i dau nu numai o aura magica dar si o importanta demna de invidiat chiar si de un om obisnuit asa ca mine. Companionul lui, C3P0, este mult mai aproape de forma umana, are comportament si atitudini umane, e mucalit si mereu intra in tot felul de incurcaturi din care-l scoate R2-D2. Parca ar fi Stan si Bran ai roboticii. Un robot simpatic si un android mucalit. Scenele cu ei sunt memorabile. Imi plac foarte mult scenele cu ei. Am invatat extrem de multe lucruri utile despre oameni vizionand Star Wars. Construim din vremuri imemoriabile tot felul de papusi mecanice, tot felul de roboti si androizi doar, doar vom da, din intamplare peste Adevarul Ultim. De fapt asta e marele secret: inventam roboti pentru ca sa invatam lucruri noi, esentiale si tulburatoare despre noi insine.


Sursa : http://www.yoda.ro

Apple a lansat cea mai noua tableta, iPad Mini. Cat va costa in Romania si cu cine concureaza





Un weekend ca o sarbatoare. Asa au simtit fanii Apple lansarea celei mai noi tablete, iPad Mini. Ca la orice alt produs, cumparatorii au stat cuminti la cozi doar pentru a fi primii care pun mana pe noul iPad Mini.
Cu multe aplauze, asa sunt intampinati primii clienti in Apple Store. Cateva zeci s-au trezit cu noaptea-n cap si s-au pus la coada. Insa parca nu mai sunt cozile de altadata. Ce-i drept, si tableta e mai mica.
Daca la lansarea unui iPhone fanii marcii veneau cu zile bune inainte de momentul lansarii, pentru iPad Mini coada s-a format cu cateva minute inainte sa se deschida magazinul Apple.
Primul care a reusit sa puna mana pe tableta este si posesorul iPad-ului mai mare de 10 inch: "Are dimensiunea perfecta. Exact ce am nevoie".
Aceeasi bucurie, insa, nu s-a vazut si la ceilalti clienti. Fotograful Apple a trebuit sa munceasca ceva mai mult pentru poza perfecta: "Hai, tineti tabletele in aer. Mainile sus, fiti mai zambitori!".
Poate ca la fel de fortat zambesc si concurentii Apple. Microsoft, Google si Asus se arunca in lupta cu preturi mai mici si speranta ca vor reusi intr-un final sa opreasca elanul tabletelor Apple.
Competitia se ascute la varful piramidei. In acelasi mall, la doar cativa metri distanta de magazinul Apple este Microsoft Store. Aici vedeta este Microsoft Surface.
Chiar daca nu e concurent direct, proaspatul lansat Microsoft Surface ar putea sa smulga ceva clienti de la Apple. Va fi greu cu pretul de 500 de dolari in Statele Unite ale Americii. Cu 200 de dolari mai mult decat iPad Mini.
Principalul concurent la nivel global este insa Google Nexus 7. Vine la un pret imbatabil. 200 de dolari, fata de 329, atat cat costa tableta Apple.
La noi in tara, iPad Mini ar fi concurat din trei parti. E-boda, Allview si Evolio ofera aceeasi performanta la jumatate din pretul iPad-ului de 7,8 inch. Toti ofera pe gadgeturile lor procesoare dual-core si ecrane HD.
Primele exemplare iPad Mini au ajuns deja in tara noastra. Acum costa in magazine 1.650 de lei. Cu 600 de lei mai mult decat principalul concurent, Google Nexus, si cu 1.000 mai mult decat tabletele autohtone.

Medicina bacteriană ar putea vindeca boli azi incurabile


După medicina bazată pe preparate naturale şi medicina chimică - două etape importante în dezvoltarea ştiinţelor medicale -, se profilează o nouă abordare: tratamentul unor maladii prin introducerea unor bacterii utile în organismul uman.

Numeroase studii recente au arătat că sănătatea noastră depinde în mod esenţial de populaţia de bacterii existente în intestin - microbiomul intestinal. Aceste bacterii, care trăiesc în simbioză cu organismul uman, au roluri extrem de importante în desfăşurarea metabolismului, având astfel o influenţă fundamentală asupra stării de sănătate. Tulburarea echilibrului la nivelul microbiomului duce la dezechilibre  - uneori foarte grave - ale diverselor funcţii ale corpului. 
Abordări terapeutice noi urmăresc rezolvarea unor probleme de sănătate prin introducerea în intestin a unor bacterii „bune”, pentru a restabili echilibrul microbiomului. În această categorie intră administrarea de preparate probiotice sau metoda mai recent testată a transferului de materie fecală, metodă care s-a dovedit utilă în combatarea infecţiilor cu Clostridium difficile, o bacterie patogenă rezistentă la antibiotice, întâlnită  mai ales în mediul de spital, la pacienţii trataţi cu antibiotice orale. Numai în SUA, infecţia cu C. difficile provoacă 14.000 de decese anual.
O versiune mai elaborată a acestei metode a fost testată de Trevor Lawley şi colegii săi de la Wellcome Trust Sanger Institute, SUA. Ei au cultivat, izolat şi identificat diferite specii de bacterii din materia fecală provenită de la şoareci sănătoşi şi au constatat că o anumită combinaţie de 6 specii - dintre care trei erau necunoscute anterior oamenilor de ştiinţă - pot trata cu succes infecţia cu C. difficile la şoareci. Cocteilul de 6 bacterii nu doar că aduce microbiomului specii care îi lipsesc, dar şi stimulează prolifererea unor alte specii de bacterii cărora C. diffcile le inhiba creşterea.
Dacă această metodă foloseşte bacterii naturale, alţi cercetători au mers un pas mai departe, experimentând folosirea unor bacterii modificate genetic pentru a trata maladii cronice din categoria bolilor inflamatorii intestinale.
Nathalie Vergnolle, de la Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetări Medicale din Franţa, a pornit de la faptul că una dintre cauzele inflamaţiei la acest nivel este activitatea unei enzime numite elastază, care degradează proteinele ce connferă elasticitate peretelui intestinal. Inflamaţia este asociată cu reducerea nivelului unei alte proteine, numite elafină, care inhibă activitatea elastazei. Teoretic, deci, o cantitate mai mare de elafină prezentă în intestin ar fi avea ca efect diminuarea activităţii elastazei şi, consecutiv, reducerea inflamaţiei.
Cercetătorii francezi au modificat genetic bacterii din speciile Lactococcus lactis şi Lactobacillus casei, echipându-le cu gene care codifică sinteza elafinei, şi au administrat aceste bacterii unor şoareci ce sufereau de boli inflamatorii ale intestinului.
Rezultatul a fost remarcabil: intestinul şoarecilor a căpătat un aspect aproape normal, iar nivelul unor proteine numite citokine - care, în cantitate mare, indică prezenţa inflamaţiei - a scăzut până la valori normale, arătând că inflamaţia dispăruse.
Metoda a fost testată ulterior pe preprate ce conţineau  celule extrase din intestinul unor pacienţi ce sufereau de colită, iar rezutatele au fost de asemenea foarte promiţătoare. Rămâne ca metoda să fie testată în cadrul unui studiu clinic, pe pacienţi cu afecţiuni inflamatorii intestinale.
Dcaă tratamentul funcţionează, el va însemna nu numai un pas înainte în domeniul medicinei bacteriene, ci şi o mare speranţă pentru cei ce suferă de boli precum inflamatorii intestinale precum maladia Crohn sau colita ulcerativă, boli cronice, chinuitoare, incurabile la ora actuală. În cazul lor, cel mult pot fi ameliorate unele simptome, iar tratamentul implică adesea operaţii chirurgicale repetate, pentru înlăturarea porţiunilor de intestin iremediabil vătămate. Medicina bacteriană ar putea duce la dezvoltarea unor metode de tratament neinvazive şi mult mai eficiente.

A fost identificat un aliment important care sporeşte riscul de cancer mamar


Un nou studiu efectuat în SUA a ajuns la o concluzie surprinzătoare: femeile albe care consumă carne sunt mai predispuse la a suferi de cancer mamar în comparaţie cu femeile de culoare.

Majoritatea studiilor asupra cancerului mamar au fost efectuate asupra femeilor albe”, a explicat autoarea studiului, Dr. Elisa Bandera, epidemiolog la Cancer Institute of New Jersey
Cercetarea a inclus 976 de femei de culoare şi 873 de femei albe care sufereau de cancer la sân şi alte 1.165 de femei de culoare şi 865 de femei caucaziene fără cancer.
Studiul a arătat că femeile albe care consumau carne, mai ales înainte de a atinge menopauza, prezentau un risc sporit de a suferi de cancer de sân. În schimb, cercetătorii au fost surprinşi să descopere că în rândul femeilor de culoare consumul de carne nu sporea riscul de a dezvolta cancer mamar.
„Cercetarea noastră reprezintă un argument în plus în favoarea restricţionării cantităţii de carne albă şi roşie consumată de femeile caucaziene pentru a reduce riscul de cancer mamar. Institutul American pentru Cercetări asupra Cancerului recomandă limitarea consumului de carne roşie la mai puţin de 500 de grame săptămânal”, a declarat Urmila Chandra, coautor al studiului.
Conform analizei specialiştilor de la National Cancer Institute, se estimează că 226.870 de femei vor dezvolta cancer mamar în 2012. Printre factorii de risc pentru această afecţiune se mai numără sexul, vârsta, ciclul menstrual şi anumite mutaţii genetice.

Review LG Optimus L7

Optimus L7, un smartphone accesibil cu ecran mare

Review LG Optimus L7


Optimus L7, unul dintre noile telefoane middle-level LG, lansat in urma cu cateva luni, a ajuns si la YODA.ro. Am primit versiunea de culoare alba, smartphone-ul fiind disponibil si pe negru.

Design

La prima vedere LG Optimus L7 impresioneaza prin ecranul generos de 4,3 inch, la fel de mare ca cel de pe cunoscutulGalaxy S II. Smartphone-ul este usor si subtire. Tinut in mana, acesta pare a avea chiar mai putin de 8,7 mm. Capacul din spate este realizat din material plastic, similar cu cel intalnit la telefoanele ieftine. 
Pe langa cele trei butoane frontale, telefonul are un buton on/off pe marginea de sus in dreapta, iar pe partea stanga sus, doua butoane pentru volum. Desi are dimensiuni destul de mari (125,5 x 67 mm), LG Optimus L7 este destul de comod in buzunar.

Interfata si aplicatii

Optimus L7 are o interfata intuitiva, usor de folosit, caracteristica Android 4. Telefonul are pe linia de jos a ecranului shortcut-uri catre patru dintre cele mai folosite functii: contacte, telefon, mesaje si aplicatii.
Smartphone-ul are instalat sistemul de operare Android 4.0.3 Ice Cream Sandwich. Optimus L7 vine cu aplicatia Polaris Office pentru editarea documentelor word, excel si PDF. Sunt disponibile peste 600.000 de aplicatii in Google Play.

Meniu setari:

Aplicatie stirileprotv.ro

Camera

Camera are o rezolutie medie de 5 MP, fotografiile realizate fiind de o calitate destul de modesta, cu exceptia celor in care sunt surprinse cadre largi la lumina naturala. Pentru distante mici, autofocalizarea nu este pe masura asteptarilor. Camera are in schimb touch focus-ul.
Din meniu poate fi setata luminozitatea, zoom-ul digital, modul de fotografiere: normal, panoramic sau fotografiere continua. ISO-ul poate fi setat pe auto, 400, 200 sau 100, iar temporizatorul poate fi la 3, 5 sau 10 secunde.
Fotografiile de mai jos au fost realizate la rezolutia maxima de 2560 x 1920 pixeli. Mai pot fi surprinse imagini de 2048 x 1536, 2240 x 1344, 1280 x 960 si 1280 x 768 pixeli.

Video

Inregistrarile video sunt destul de modeste, insa nu este o surpriza, rezolutia maxima fiind de 640x480 (VGA) la 30 de cadre pe secunda. Fisierele se salveaza in format MP4. Telefonul poate filma si fara sunet. Meniul ofera mai multe optiuni, setarea balansului alb in functie de conditiile meteo, diverse efecte de culoare (monocrom, sepia sau negativ) sau alte rezolutii: 320x240 (QVGA) si 176x144 (QCIF/MMS). Am realizat mai multe teste video si iata unul dintre ele:

Hardware

Telefonul are o configuratie medie si se misca destul de bine, insa are uneori si momente cand raspunde cu intarziere. Procesorul este single-core Cortex-A5 cu frecventa de 1 GHz, integrat alaturi de procesorul grafic Adreno 200 in chip-ul Qualcomm MSM7227A Snapdragon.
Optimus L7 are o memorie modesta de doar 512 MB RAM, un spatiu de stocare destul de mic de 4 GB, din care doar 2,4 GB sunt disponibili pentru utilizator. Partea buna este ca telefonul are slot microSD.
Telefonul se conecteaza foarte usor la Internet, atat prin Wi-Fi, cat si prin 3G. Am testat chiar functia hotspot de partajare a conexiunii 3G prin Wi-Fi. Transferul fisierelor prin Bluetooth se realizeaza foarte bine.

Concurenta

Nu am gasit un model cu ecran de 4,3 inch si cu caracteristici similare, LG fiind printre putinii producatori care au realizat un smartphone cu ecran de aceasta dimensiune, la un pret accesibil. Alte modele apropiate sunt Samsung Galaxy S Duos, HTC Desire V si Sony Xperia J, dar cu display putin mai mic de 4 inch:

Concluzii

Am testat telefonul timp de doua zile, cu SIM-ul personal, pentru a-l cunoaste cat mai mult posibil. Nu am avut asteptari prea mari, fiind vorba de un smartphone al unui producator care nu s-a impus pana acum ca un mare jucator pe piata de dispozitive mobile. Cu toate acestea am ramas impresionat. Nu stiu daca l-as cumpara, insa daca ar fi al meu, cu siguranta mi-ar face placere sa-l folosesc. LG Optimus L7 este o alegere foarte buna pentru cei care doresc un smartphone cu ecran mare la un pret accesibil. 
Plusuri:
  • Ecran mare: 4,3 inch
  • Design original, subtire si usor
  • Sistem de operare: Android 4.0.3
  • Raport pret/calitate: foarte bun
Minusuri:
  • Camera foto modesta
  • Inregistrare video doar VGA
  • Procesor si momorie modeste
  • Uneori raspunde cu intarziere (are lag)