luni, 22 octombrie 2012

TIL: Transumanism, singularitate şi viaţă veşnică


În fiecare zi se petrec atâtea schimbări sau descoperiri notabile în ştiinţă, tehnologie, psihologie, medicină. sociologie şi alte lucruri cu care ne ocupăm noi aici, la descoperă, încât adesea se întâmplă să nu am (şi cred că nici voi) suficient timp sau disponibilitate de a procesa şi stoca toată această informaţie în memoria de lungă durată. Din acest motiv mi s-ar părea binevenită o serie de monologuri săptămânale pe diverse teme de interes general extrase din conştiinţa colectivă, întoarse pe toate părţile până se sedimentează şi transformă în noi perspective - şi, în cel mai fericit caz, în noi discuţii. Dacă vă daţi pe reddit, probabil ştiţi deja ce înseamnă TIL. Dacă nu, acronimul de la today I learned se referă la lucruri noi pe care le aflăm zi de zi, care mai tot timpul se dovedesc a fi remarcabile.
Ne-am obişnuit cu ideea că majoritatea descoperirilor ştiinţifice pe care le considerăm universal valabile astăzi au fost catalogate ca fiind ridicole, inutile sau absurde când au fost puse prima oară în discuţie. De exemplu, în anul 1900 Lordul Kelvin şi colegii lui emeriţi pretindeau cu convingere totală că nu mai există noi legi ale fizicii care să nu fie ştiute la momentul respectiv - şi asta doar cu câţiva ani înainte de apariţia teoriei relativităţii şi a descoperirii microcosmosului cuantic. Falsa senzaţie că ştim absolut tot ce se poate şti (şi că tot ce ştim este complet adevărat) este imposibil de eradicat, dar cu toate acestea cei mai buni dintre noi continuă să cerceteze şi să descopere noi şi noi adevăruri pe care noi nici nu le bănuim încă. Cert e că de fiecare dată când mai aflăm ceva despre natură şi despre cum funţionează legile ei, ne dăm seama că ştim şi mai puţin decât credeam că ştim.
Deşi tocmai am trimis un rover pe Marte şi începem să ne gândim serios la colonii, trebuie să fim conştienţi de cât de primitivă este încă gândirea noastră; din fericire, acest lucru este pe cale de a se schimba dramatic în următorii 30 de ani. 2045 va fi anul Singularităţii dacă e să ne luăm după Ray Kurzweil, pe care ar fi indicat să-l credem.
În ciuda faptului că toată lumea o duce semnificativ mai bine decât au dus-o generaţiile de dinainte, există o discrepanţă mai mare ca niciodată între nivelul cultural şi social al locuitorilor planetei. Gândul că în 2012 există oameni ca Alain de Botton, care susţin crearea unui templu al ateilor, sau că ne punem probleme despre moralitatea roboţilor, sau că modificăm genetic viruşi şi preprogramăm sănătatea copiilor noştri în clipa în care “în restul lumii” se întâmplă doar stagnare sau chiar involuţie e vag frustrant, dar e clar că lucrurile progresează cu o viteză copleşitoare. Probabil pe măsură ce tehnologia va deveni şi mai ieftină, şi mai accesibilă (evoluţia telefoanelor mobile mi se pare cel mai relevant exemplu de până azi) o să vedem dovezi mai clare ale proverbialului shift de perspectivă şi în “restul” lumii, care acumulează peste 80 la sută din planetă.
Deocamdată cei care speră la concretizarea inteligenţei colective de pe net sunt mai puţini şi mai neimplicaţi decât oamenii care execută alţi oameni cu pietre în piaţa publică - însă cu toate acestea se întâmplă din ce în ce mai rar să găseşti un loc pe planetă care să nu aibă conexiune la net, aşadar acces liber la informaţie. Şi pentru că, conform legii lui Moore, lucrurile progresează exponenţial, cu siguranţă o să vedem în timp real impactul tehnologiei din următorii ani la nivel planetar. (Legea lui Moore sună în felul următor: se estimează că în aproximativ 20-30 de ani computerele vor depăşi puterea de calcul a creierului uman, care este de ordinul a 10^14 operaţiunii pe secundă. Extrapolând legea lui Moore, putem presupune că în cei 100 de ani ai secolului 21 vom asista la o evoluţie comparabilă cu 20.000 de ani precedenţi, dacă se menţine curba exponenţială.)
E posibil să sune absurd, dar mă refer la existenţa implanturilor electronice, a cyborgilor şi a vieţii veşnice online mai curând decât vă imaginaţi.
Inteligenţă colectivă, implanturi şi cyborgi
În principiu faptul că 70% din omenire e cu zeci sau sute de ani în urma noastră, (noi fiind minoritatea care care susţine progresul tehnologic, descoperirile în ştiinţă şi trăieşte în mod activ pe net) nu ne taie din optimism; noi ne-am angajat deja să facem shiftul şi să trecem la comunitarism sau transumanism sau cum i s-a mai zis revelaţiei colective care a început deja de o vreme încoace.
Mă refer la cazuri ca cel al lui Kevin Warwick, un profesor de Cibernetică la Universitatea Reading care şi-a implantat în 1998 un ID de frecvenţă radio în braţ. Ca urmare, el poate activa lumina din degete sau poate să simuleze o îmbrăţişare la distanţă (soţia lui este şi ea cibernetică). Cu toate acestea, Warwick nu vrea să devină un robot ci doar un om mai bun. Sunt din ce în ce mai mulţi oameni ca Warwick pe pământ, care consideră că un implant cibernetic e la fel de justificat ca orice formă de chirurgie plastică, doar că e de mii de ori mai util. La fel gîndeşte şi regizorul Rob Spence, care face filme cu ochiul lui cibernetic. I se spune Eyeborg şi a făcut un documentar despre implanturişi augmentări cibernetice.
Pe lângă oamenii cibernetici există şi o grămadă de roboţi, pentru uz personal sau nu, care prestează serviciii de life hacking. De exemplu, Sand Flea poate sări printr-o fereastră sau de pe un acoperiş (în timp ce filmează) ca apoi să se rostogolească pe nişte rotiţe până când e cazul să mai sară o dată.RISE, un robot a un gândac de bucătărie cu 6 picioare poate urca orice suprafaţă. LS 3 Big Dog, un fel de câine mutant, e proiectat să acompanieze soldaţii care au nevoie de provizii şi e capabil să care până la 180 de kg pe teren accidentat. SUGV, care are dimensiunea unei serviete, e gândit să identifice şi să urmărească oameni prin mulţime. Preferatele mele (şi ale oricui, cred) sunt dronele de supraveghere care arată fix ca un ţânţar şi colectează probe de ADN.
Ideea din spatele transumanismului este dorinţa oamenilor de a se folosi de maşini nanometrice care să optimizeze inteligenţa, să repare celule, să vindece instant orice boală sau să sincronizeze procesele mentale cu computere super-inteligente. Transumanismul este o mişcare intelectuală şi culturală care profetizează şi lucrează în scopul transformării fundamentale a condiţiei umane prin dezvoltarea tehnologiei pentru a elimina îmbătrânirea şi pentru a spori foarte mult capacităţile intelectuale, fizice si psihologice ale oamenilor. Scopul final este de a susţine viaţa pentru totdeauna, şi, probabil, de a-i “învia” pe cei morţi.
Se ştie că orice proges tehnologic depinde de puterea de procesare, şi, din nou conform legii lui Moore, ea creşte exponenţial, şi anume se dublează din 7 în 7 ani. Cel mai important susţinător al transumanismului este polimatul, futuristul şi omul de ştiinţă Ray Kurzweil, care e cu siguranţă cel mai important inventator al secolului 20 - probabil chiar acum folosiţi câteva lucruri pe care le-a patentat el. Precum vă ziceam mai sus, 2045 va fi, conform lui, anul Singularităţii, sau momentul în care vom deveni una cu maşinile. Clipa în care chiar o să trăim în totalitate şi pentru totdeauna pe internet.
Mulţi dintre cei mai deştepţi şi mai bogaţi oameni din Silicon Valley au îmbrăţişat de mult timp Singularitatea, ba chiar au făcut şi o facultate care se cheamă aşa. Ei cred că tehnologia ar putea fi singura cale de a rezolva viitoarele crize ale planetei, mai ales dacă controlul procesului evolutiv va sta în mâinile noastre, ale tuturor. Google lucrează zi de zi pe construirea unui creier uriaş, care exploatează puterea de gândire a oamenilor, în scopul de a depăşi puterea minţii umane. Scopul acestui supercomputer este ca la un moment dat să reuşească să facă ceea ce noi probabil nu o să putem să-l programăm să facă, şi anume să îşi scrie singur versiuni de soft şi să se upgradeze continuu fără să mai intervenim noi în proces. Kurzweil glumeşte că dacă se întâmplă cumva ca acest supercalculator să devină un HAL, va trebui să facem unul mai bun care să îl oprească, sperând că acesta din urmă n-o să se alieze cu primul. Până atunci o avem pe SIRI, care, deşi aşa primitivă cum e ea, ne-a demonstrat că roboţii pot fi prietenoşi.
Cum spuneam la început, toate ideile mari au părut neplauzibile la început. Dacă acum 30 de ani nici nu ne imaginam că toată lumea a treia va avea acces la telefonie mobilă, şi acum ne e greu să concepem că în 33 de ani vom avea de-a face cu supercalulatoare autonome. Probabil mulţi dintre noi nu vor accepta posibilitatea nici când ea va exista.
Unii dintre adepţii Singularităţii portretizează un viitor în care oamenii se vor împărţi în două specii:cei care au, (dotaţi cu inteligenţă superioară şi capacitatea de a trăi timp de sute de ani) şi cei care nu au - oameni care refuză să renunţe la formele lor invechite, atât fizice cât şi mentale.
Aşa că nu ştiu despre voi, dar eu abia aştept clipa în care o să-mi pun primul implant - zic primul pentru că preconizez că o să fie cazul să-mi pun mai multe.

O balena a invatat sa vorbeasca pentru a contacta oamenii. Ce inregistrari au publicat cercetatorii




O balena alba a reusit sa uimeasca lumea oamenilor de stiinta, dupa ce acestia au ajuns la concluzia ca a incercat sa comunice cu fiintele umane, modificandu-si vocea.

Balena, numita Nod de catre oamenii de stiinta, a murit acum 5 ani, insa in urma ei au ramas inregistrarile pe care cei de la National Marine Mammal Foundation din San Diego le-au realizat.

Balena, care a trait printre delfini si alte balene albe, a inceput sa-i surprinda pe cei din jurul sau in momentul in care un scafandru care inota langa ea a iesit din apa si si-a intrebat colegii: "cine mi-a spus sa ies?", scrie Daily Mail. Sursa citata noteaza ca nimeni nu i-a spus nimic, ci balena a reusit sa imite sunetele vocii umane.

Imediat dupa ce sunetele ciudate au inceput sa fie ascultate cu atentie, oamenii de stiinta au realizat ca balena alba a incercat sa-si modifice corzile vocale pentru a realiza un contact cu oamenii.

"Aceasta voce de balena semana foarte mult cu vocea umana si difera fata de vocea ei clasica", a declarat Sam Ridgway, cel care a condus studiul.

"Observatiile noastre sugereaza ca balena a incercat sa-si modifice vocea pentru a scoate sunete similare vorbirii. Aceste eforturi depuse au fost facute, deducem noi, pentru a contacta oamenii", a mai declarat acesta.


De ce ne omoară lenea?


Se ştie de multă vreme că persoanele care nu fac mişcare sunt predispuse la boli cardiace şi diabet de tip 2, dar de ce se întâmplă acest lucru, specialişti nu ştiau, până de curând. Un experiment ingenios, realizat la Universitatea din Missouri, dezvăluie mecanismul acestui fenomen.

O super-bacterie rezistentă la antibiotice ar putea fi următoarea ameninţare pandemică


Una dintre cele mai notorii şi greu de tratat bacterii, care afectează oamenii, a fost găsită şi la animalele din sălbăticie, avertizează oamenii de ştiinţă. Cercetătorii au găsit Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) la doi iepuri şi o pasăre migratoare, însă, pentru moment, nu ştiu dacă infecţia se poate transmite de la animale la om.

Tehnologia 4G ajunge in Romania peste 10 zile. Care va fi prima retea 4G

Tehnologia 4G ajunge in Romania peste 10 zile. Care va fi prima retea 4G


Cea de-a patra generatie de retele de telefonie mobila si transfer de date va fi disponibila in cateva zile
Vodafone Romania va lansa la 31 octombrie, in teste, propria retea bazata pe tehnologia LTE (4G), care va permite clientilor transferuri de date la viteze de pana la 75 Mbps, in mai multe orase, a anuntat operatorul de telefonie mobila.
Din 2013, Vodafone Romania va furniza servicii de telecomunicatii din generati a patra (4G) la viteze de pana la 100 Mbps.
"Vodafone a instalat si a testat cu succes reteaua LTE in principalele orase ale tarii. Clientii nostri, persoane individuale si companii, se vor putea bucura inca de acum de viteze mai mari si de o experienta imbunatatita, cu serviciile 4G", a declarat directorul genera al Vodafone Romania, Inaki Berroeta.
Mai multe detalii vor fi disponibile la evenimentul de lansare din 31 octombrie.
Reteaua LTE a Vodafone opereaza in banda de frecventa de 1.800 MHz si a fost implementata cu echipamente Huawei.
Romania este una dintre primele tari europene in care Vodafone lanseaza serviciile LTE, dupa Germania si Portugalia.
Vodafone Romania este divizie a grupului britanic Vodafone.

Seful Facebook Europa isi da demisia. Va face un Silicon Valley la Londra

Seful Facebook Europa isi da demisia. Va face un Silicon Valley la Londra


Joanna Shields pleaca din companie pentru a se alatura unui proiect sustinut de guvernul britanic.
Seful operatiunilor din Europa a Facebook, Joanna Shields, a parasit compania pentru a face parte dintr-un proiect sustinut de guvernul britanic si care are ca scop crearea in Londra a unui centru care sa concureze cu Silicon Valley.
Tech City Investment Organisation (TCIO) a fost infiintata in aprilie 2011 pentru a atrage investitii intr-o zona din estul Londrei si pentru a sustine extinderea companiilor aflate la inceput. Proiectul a atras parteneri precum Cisco, Google si Intel, anunta mediafax.
"Succesul Tech City arata ce se poate intampla cand sustinem unele din cle mai inovative companii sa creasca", a declarat premierul britanic, David Cameron.
Shields, care se va alatura TCIO in ianuarie, a afirmat ca va conduce eforturi cu scopul de a transforma Londra in cel mai important centru tehnologic din lume.
Plecarea sefului pentru Europa va reprezenta o lovitura pentru Facebook, in contextul incercarilor companiei de a linisti actionarii dupa dezamagirea cauzata de listarea din mai.
Temerile legate de incetinirea ritmului de crestere a veniturilor au condus la injumatatirea pretului actiunilor Facebook, la 19 dolari, de la 38 de dolari la listare.
Facebook a deschis recent un centru de inginerie la Londra, primul din afara SUA.

iTab 971 Dual Core, prima tableta romaneasca cu procesor dual-core de 1,6 GHz

iTab 971 Dual Core, prima tableta romaneasca cu procesor dual-core de 1,6 GHz


Romanii anunta o noua tableta dual-core cu Android 4.1 Jelly Bean. GALERIE FOTO
InfoTouch anunta iTab 971 Dual Core, una dintre cele mai performante tablete romanesti. Tableta vine cu cea mai recenta versiune a sistemului de operare dezvoltat de Google: Android 4.1 Jelly Bean.
iTab 971 Dual Core are un ecran IPS multi-touch in 10 puncte, cu o diagonala de 9,7 inch, o rezolutie de 1024 x 768 pixeli si un unghi de vizualizare de pana la 178 de grade. 
Tableta este echipata cu un procesor dual-core RK3066, un procesor grafic quad-core Mali400, o memorie RAM de 1 Gb si un spatiu de stocare flash de 16 Gb, ce poate fi extins cu un card de pana la 32 GB, prin slotul microSD.
Playerul video poate reda filmele cu subtritare si dispune de functia picture-in picture, putand astfel urmarii un film in timp ce navigati pe internet sau editati un document. Tableta dispune de un port HDMI ce suporta functia "twin", adica ceea ce ruleaza pe tableta se poate vizualiza si pe LCD TV , in acelasi timp.
Tableta iTab 971 Dual Core poate fi comandata pentru un pret recomandat de 999 LEI de la mai multe magazine online, printre care: cel.ro, pcgarage.ro, azerty.ro si kauf.ro.
Specificatii tehnice:
Display:
9.7" IPS, resolution  1024*768 (4:3), IPS technology with wide viewing  angle and low power consumption
Touchscreen:
tehnologie capacitiva multi-touch ( 10 points touch)
CPU:
1.6 Ghz ARM Dual Core Cortex A9 Rk3066, quad-core Mali 400 GPU, accelerare 2D/3D, Open GL ES2.0
RAM:
1024 Mb DDR3
Memorie interna:
16 GB (32 GB - optional)
Sistem de operare:
Android 4.1 Jelly Bean
Camera: 
2 M + 2 M pixel
MicroSD:
suporta pina la 32 GB SDHC
WiFi:
IEEE 802.11b/g/n
BlueTooth: 
Da
G-Senzor:
Da
3G: 
suporta WCDMA 3G extern
USB:
micro USB 2.0 de tip OTG ( +cablu adaptor microUSB la USB full)
HDMI:
Da
Audio:
speaker , 1x audio output ( 3,5mm), 1x MIC
Audio decoder:
MP3, WMA, OGG, AAC, FLAC, APE, WAV
Video decoder:
AVI, WMV, MP4, MKV, RM, RMVB, FLV, MOV, 3GP, up to 1080P
Abobe flash:
Adobe Flash player 11.1
Aplicatii:
Android Market, Browser, Google Maps, Calendar, Notes, Google Mail,Ebook reader
Photo:
JPEG, BMP, GIF, PNG, JPG
Ebook:
ANSI/UNICODE TXT, PDF, PBD, Epub,FB2, HTML
Baterie:
8000 mAh la 3.7V
Culori:
negru cu spate Aluminiu
Greutate:
630 g
Dimensiuni:
243 x 190 x 9.9 mm
Continut pachet:
Tableta PC, adaptor A/C, cablu USB PC, cablu adaptor full USB2.0,casti,manual de utilizare

Descoperirea berii – un pas important în evoluţia omului

Berea este cea de-a treia băutură în topul mondial, doar apa şi ceaiul fiind consumate în cantităţi mai mari. În majoritatea ţărilor de pe Terra, berea este cea mai populară băutură alcoolică, astfel că în 2010 vânzările totale la nivel mondial au depăşit 168 de miliarde de litri. Chiar dacă berea joacă astăzi un rol important în relaţiile sociale de pe întreg globul, puţini cunosc importanţa pe care a avut-o în dezvoltarea civilizaţiei umane încă de la descoperirea sa, acum mai bine de zece milenii.
Trecerea la agricultură - pasul esenţial spre civilizaţie
În cea mai mare parte a celor 200.000 de ani de existenţă, Homo sapiens sapiens a trăit ca vânător-culegător, deplasându-se continuu în căutarea plantelor comestibile şi a animalelor pe care să le vâneze. În viaţa lui atât de activă, principalul lichid consumat era apa.
Acum 10.000 de ani, omenirea a cunoscut o transformare radicală, ce avea să ducă în cele din urmă la apariţia civilizaţiilor superdezvoltate de astăzi: triburile din Orientul Mijlociu au început să abandoneze stilul de viaţă care le definise existenţa până atunci - cel de vânători-culegători - alegând să trăiască în sate şi să-şi asigure din agricultură resursele de hrană necesare.
Noul stil de viaţă a dus la conceperea a numeroase unelte şi tehnologii, precum scrisul, roata şi obiectele de ceramică, dar şi la apariţia unei băuturi ce avea să joace un rol esenţial în dezvoltarea civilizaţiei umane: berea.
Când, unde şi cum a fost descoperită berea? Ce gust avea?
Berea a făcut parte din viaţa omului încă de la începuturile civilizaţiei, fiind consumată chiar înainte să fie inventată scrierea. Dacă primele dovezi istorice ale scrisului datează de la 3.400 î.e.n., prima atestare documentară a berii este cu 600 de ani mai veche: o pictogramă descoperită în nordul Irakului, în Tepe Gawra, creată în jurul anului 4.000 î.e.n. Aceasta înfăţişează două persoane bând bere prin paie de stuf dintr-un vas de mari dimensiuni (paiele erau necesare pentru a evita resturile care pluteau la suprafaţa lichidului).
tepe gawra
Dovezile istorice arată că acum 6.000 de ani berea era deja răspândită în Orientul Mijlociu, deci a apărut cel mai probabil în jurul anului 10.000 î.e.n., la scurt timp după apariţia agriculturii. Perioada în care a fost descoperită berea nu poate fi stabilită cu exactitate, deoarece materia organică nu rezistă trecerii timpului, astfel că nu fost descoperite probe arheologice din acea perioadă. Este cert doar faptul că descoperirea berii şi consumul ei la scară tot mai largă au urmat cultivării cerealelor.
Toate dovezile sugerează că berea a fost descoperită în "Cornul abundenţei" (sau "semiluna fertilă"), regiunea din Orientul Mijlociu în care s-au dezvoltat primele civilizaţii umane. Imediat după ultima Eră Glaciară, regiunea oferea un mediu prielnic atât animalelor sălbatice, cât şi cultivării cerealelor, fiind un veritabil paradis pentru grupurile de vânători-culegători din zonă.
cornul abundentei
Istoricii estimează că, la sfârşitul ultimei glaciaţiuni, oamenii au început să culeagă cereale pentru prima dată. La scurt timp, au observat că ele pot fi păstrate o perioadă mai îndelungată fără să se deterioreze. Această proprietate a cerealelor era extrem de utilă oamenilor de la acea vreme, mereu în pericol de a rămâne fără surse de hrană. De aceea, ei au început să stocheze cerealele în gropi săpate în pământ, la care aveau acces oricând în caz de nevoie. Istoricii spun că aceasta ar putea fi una din metodele prin care oamenii au descoperit berea: pentru că aceste gropi nu erau sigilate perfect, este posibil ca într-una din ele să fi pătruns apă care să fi dus la fermentarea cerealelor şi, astfel, la descoperirea berii.
O altă ipoteză a cercetătorilor se bazează pe faptul că cerealele erau folosite pentru a îngroşa fierturile de la acea vreme (preparate ce conţineau peşti, fructe de pădure sau nuci, printre altele). O situaţie de restrişte, în care oamenii ar fi fost nevoiţi să pună doar cereale în mâncare, ar fi putut duce la descoperirea berii, căci un astfel de amestec ar fi fermentat la scurt timp după producere.
Dacă am gusta astăzi berea pe care o beau strămoşii noştri acum mai bine de 10.000 de ani, am recunoaşte-o drept bere, însă ni s-ar părea totodată diferită. Motivul? Absenţa hameiului. Oamenii au introdus hameiul în bere abia după anul 1.000 e.n., ceea ce înseamnă că în cea mai mare parte a istoriei omenirii berea nu a avut gustul pe care îl ştim noi.
Astăzi, amăreala hameiului echilibrează gustul berii, contracarând gustul dulce al orzului şi al malţului. Berea fără hamei se aseamănă la gust cu vinul; de altfel, o scriere străveche relatează că unul dintre regii Babilonului folosea pentru vin sintagma "acea excelentă bere din munţi".
orz
Berea, cheia dezvoltării civilizaţiei umane?
După ce au descoperit berea, oamenii din Neolitic au depus eforturi continue pentru a-i îmbunătăţi gustul şi calitatea. Dovezile istorice atestă faptul că producerea berii a cunoscut o dezvoltare extraordinară, băutura răspândindu-se de-a lungul Orientului Mijlociu.
Deşi berea a apărut înainte ca oamenii să inventeze scrisul, relatările ce se păstrează din scrierile timpurii sugerează că această băutură a avut întotdeauna un statut special. În majoritatea culturilor, berea, cu al său efect ameţitor, era considerată de origine divină. De aceea era folosită în ceremoniile religioase ce marcau cele mai importante momente din viaţă. De altfel, cea mai veche reţetă descoperită vreodată este una de bere, descrisă într-un imn sumerian de acum patru milenii închinat lui Ninkasi, zeiţa berii.
Unii antropologi consideră că berea ar fi jucat un rol foarte important în decizia oamenilor de a deveni agricultori, renunţând la viaţa de vânători-culegători pentru a se stabili în sate şi făcând astfel primul pas spre dezvoltarea civilizaţiei.
Cercetătorii afirmă că, pe măsură ce berea a început să joace un rol tot mai important în ritualurile sociale şi religioase ale comunităţilor umane, acestea au fost încurajate să cultive mai multe cereale, pentru a putea produce cantităţi mai mari din această băutură preţioasă. Astfel, berea a reprezentat un factor suplimentar care i-a încurajat pe oameni să adopte un stil de viaţă mai sedentar. Iniţial, oamenii au cultivat cereale şi au continuat să vâneze şi să culeagă plante sălbatice, însă adoptarea agriculturii pe scară tot mai largă a făcut incomodă revenirea la vechiul stil de viaţă. Cu timpul, populaţia comunităţilor stabilite în sate a devenit prea numeroasă pentru a-şi putea satisface nevoia de alimente doar din vânătoare şi cules, astfel că agricultura a devenit principala sursă de hrană.
Cercetătorii susţin, de asemenea, că berea a reprezentat un avantaj important în trecerea de la vânătoare la agricultură. Deoarece nu putea fi stocată pe termen lung, iar fermentarea completă a berii poate dura chiar şi o săptămână, este foarte probabil ca această băutură să fi fost băută în timp ce încă se găsea în procesul de fermentare. Astfel, berea ar fi avut un nivel scăzut de alcool, însă un conţinut semnificativ de drojdie, fiind bogată în vitamina B şi compensând consumul mai redus de carne, principala sursă pentru această vitamină până la adoptarea agriculturii.
În afară de corectarea carenţelor din alimentaţie, berea a mai oferit un important avantaj oamenilor sedentari din sate: era mult mai curată decât apa, care era uşor de contaminat cu bacterii din materiile fecale. Pentru că berea era fabricată prin fierberea apei, era singura băutură care nu constituia un risc pentru sănătate.
Toate aceste avantaje au dus la răspândirea rapidă a berii în Orientul Mijlociu, pe măsură ce agricultura a fost adoptată pe scară tot mai largă. Noul stil de viaţă a permis acumularea unor surplusuri de alimente, astfel că unii membri ai societăţii nu au mai fost nevoiţi să se ocupe constant de procurarea hranei, având posibilitatea să se specializeze în diferite meşteşuguri, un pas esenţial pentru dezvoltarea comunităţilor umane.
Chiar dacă astăzi berea nu mai este considerată un dar divin, putem recunoaşte că a jucat un rol important în dezvoltarea omenirii, sprijinind-o în lungul drum spre lumea modernă.
brea